Elena Cernei: „Școala Mea” - un proiect care te învață să faci ca școala ta să fie mai bună

Data publicării: Luni, 20 Noiembrie 2017
Accesări: 288


Elena Cernei este directoarea Liceului „Onisifor Ghibu” din Chișinău. De 25 de ani este profesoară în acest liceu, iar din 2012 - directoare. În 2013, a aflat despre proiectul „Școala Mea” și a decis să se înscrie în cursa școlilor selectate pentru proiect. A reușit. Astfel, în 2014-2015, liceul a fost parte a acestui proiect alături de alte 19 școli din R. Moldova. În iarna anului 2015, Elena Cernei a devenit viceministră a Educației. Ea spune că experiența acumulată pe parcursul implementării proiectului „Școala Mea” i-a croit drum spre minister. Din septembrie, curent, a revenit la liceu. Elena Cernei ne-a povestit despre lecțiile învățate în cadrul proiectului „Școala Mea”, subliniind ce trebuie să știe managerii instituțiilor de învățământ despre administrarea bugetelor.

- Dna Cernei, de ce ați decis să aplicați la proiectul „Școala Mea”?
- În 2012, când am devenit directoare, m-am confruntat cu numeroase probleme, mai ales atunci când am trecut la autonomie financiară. Problemele țineau de comunicarea între administrație și comunitate. Deci, ce face instituția cu banii. Pentru că unii părinți erau revoltați, neînțelegând ce facem cu banii. Atunci am și aflat despre proiectul „Școala Mea”. Am înțeles că nu există beneficii materiale, dar că proiectul e important pentru mine ca manager și pentru colegii mei. În calitate de manageră, m-am format prin „Școala Mea”. Am studiat totul atent, am organizat audieri și am văzut că școala mea este una cu perspectivă și că putem face multe lucruri pentru copii și părinți.

- Ce anume ați reușit să învățați atunci când liceul era parte a proiectului „Școala mea”?
- Gestionarea bugetului! Ca să gestionezi bugetul, trebuie să te implici. Nu poți aștepta ca altcineva că se implice în locul tău. Trebuie să estimezi bugetul, să știi a face achiziții la timp, ca să nu ajungi la sfârșitul anului cu bani cheltuiți ineficient sau cu lipsă de bani. E o responsabilitate mare. Dar faptul că se îmbunătățesc condițiile în instituțiile de învățământ din resursele bugetului și nu din altele, e important. Nimeni nu mai stă să aștepte să vină cineva să rezolve problemele, ci se apucă de muncă. Și faptul că ne-am implicat în proiectul „Școala Mea” a fost pentru că am vrut să fim cât mai transparenți față de beneficiarii noștri. Odată cu includerea liceului în proiect, elevii au devenit cei mai activi actori. În calitate de director, în acel an de studii, mi-am luat un curs opțional la clasele de liceu care s-a numit „Să gândim și să acționăm strategic”. Lucram cu elevii și chiar discutam strategia instituției, bugetul, cum ar trebui cheltuiți banii.

- Erau interesați?
- Foarte interesați. Ei au văzut câți bani se cheltuiesc pentru salariile profesorilor și câți rămân. Au văzut care-i salariul unui profesor. Erau niște discuții extrem de interesante. În acel an, copiii au aflat totul despre instituția lor. Nu mai existau întrebări despre cum se cheltuiește banul. A avut loc și o audiere publică. Le-am spus că nu trebuie să vină la mine și să întrebe ce să spună. Să spună ceea ce gândesc ei că trebuie să se schimbe în liceu. Au fost multe propuneri din partea elevilor. Au spus că nu sunt mulțumiți de starea blocurilor sanitare, nu le prea plac produsele alimentare oferite, au spus ce ar vrea să mănânce.

- Atunci, după acea audiere, ați decis să deschideți bufetul suedez. Cum a fost?
- Prima linie de bufet a fost achiziționată din banii alocați de administrația publică locală. Noi am văzut că o singură linie e insuficientă și, din resurse proprii, am mai achiziționat o linie de bufet. Elevii sunt bucuroși, dar ar vrea să fie diversificat meniul. Noi, totuși, nu avem posibilitate să le oferim produsele pe care și le doresc.

- Dar ce ar vrea elevii?
- Ar vrea ceea ce le e interzis să mănânce. De exemplu, liceenii vor cafea și insistă să instalăm aparat de cafea. Le-am spus că nu se poate.

- Dar cum se formează bugetul fiecărei școli?
- Atunci când am trecut la autonomie financiară, am văzut care-i problema și cum putem avea un buget bun. Am constatat că numărul copiilor din școală nu spune nimic. Numărul de clase vorbește despre eficiența bugetului. Pe vremuri, era important să fie cât mai multe clase, dar nu câți copii sunt în fiecare clasă. Erau importante clasele, deoarece erau locuri de muncă. Acum bugetul se formează în bază de copil, nu mai spune CLASĂ, dar spune ELEV. Deci clasele trebuie să fie completate cu circa 30 de copii. În realitate, uneori acest număr se depășește. În primul an, am început a completa clasele cu elevi. Ne-a reușit. Faptul că am început să investim în instituție, să promovăm imaginea liceului, a contribuit la creșterea numărului de cereri de înscriere în liceu.

- De ce este important să fie mai puține clase? De ce e important ca, în fiecare clasă, să fie cel puțin 30 de elevi?
- Pentru salariile profesorilor unei clase se cheltuiesc anual circa 250 de mii de lei. Calculați, dacă per elev primim aproximativ 10 mii de lei, atunci doar pentru a asigura salariile profesorilor acelei clase trebuie să avem în ea 25 de copii. Dacă vrei să acoperi și alte cheltuieli, înseamnă că trebuie să ai cel puțin 30. Acei 5 copii care fac diferența vor suplini cheltuielile pentru servicii comunale, mobilier, tablă sau rechizite. De exemplu, în 2015, am reușit să renovăm patru cabinete de limbi moderne din bugetul nostru. În 2013, media pe clasă a fost de 26,8 de elevi. În 2017 – avem 30,80.

- Numărul cadrelor didactice în Liceul „Onisifor Ghibu” a crescut pe parcursul anilor. În 2013, erau 95 de profesori, iar în 2017 - 112. Cum convingeți un profesor să se angajeze? Aveți profesori tineri?
- Angajarea cadrelor didactice e o problemă în toată republica. Avem mulți profesori de vârstă pensionară, de exemplu, la disciplinele reale, din 15 cadre didactice avem doi profesori de 70 de ani, dar nu ne putem permite să-i pierdem. În fiecare an, acceptăm ca studenții să facă stagiul de practică. Prima întrebare pentru aceștia este: „Cine vrea să rămână în școală?” În acest an, două profesoare de limba română cu experiență și-au luat concediu din cont propriu pentru un an de zile. Au plecat la muncă peste hotare. A venit un tânăr specialist care nu s-a adaptat și a depus cerere de demisie. Dar avem alți șapte tineri specialiști angajați în 2016 și 2017 care se descurcă bine.

- Veți continua să folosiți instrumentele propuse de proiectul „Școala Mea” în activitatea liceului?
- Proiectul acesta are continuitate. Ceea ce am însușit atunci se aplică în fiecare zi. Am vrut transparență, am vrut ca această comunicare cu părinții și elevii să fie cât mai deschisă. Am vrut să înțeleagă că ceea ce se poate face în școală, se poate face din bani publicii alocați, bani care nu sunt puțini. Pur și simplu, ei sunt prost gestionați. Să nu se teamă administrația publică locală să închidă școlile nerentabile, ineficiente, care doar cheltuiesc și nu dau nimic copilului. Copiii sunt antrenați în foarte multe activități dacă sunt mulți. Există și concurență între elevi, dar și profesorii sunt mai motivați să organizeze activități interesante. Astăzi am ajuns să văd bugetul și în vis. Din an în an, în instituția noastră rămân bani pentru alte necesități. Anul acesta, am alocat bani pentru cursuri de perfecționare a profesorilor. Clar că le vine mult mai greu să lucreze cu 30 de elevi, dar ei știu că toți avem de câștigat.

- Se anunță o nouă rundă de selectare a 20 de școli participante în proiectul „Școala mea” pentru anul viitor. De ce o școală ar trebui să vrea să participe în acest proiect?
- Am participat cu plăcere la evenimentul de încheiere a proiectului „Școala Mea” (2015-2016). Am văzut bucurie în ochii participanților. Toată lumea știe că acest proiect nu îți oferă bani suplimentari. Este un proiect care te învață cum să faci ca școala ta să fie mai bună.

- Vă mulțumesc.

_____________________________________________________________________________

Interviul a fost realizat de Mihaela Gherasim, jurnalistă Radio Europa Liberă, în cadrul proiectului „Școala Mea - Responsabilizare socială pentru reforma educației din Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu susținerea financiară a Băncii Mondiale, programul Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială.

Tipărește

Implicare

 


 

baner-scoala-mea-expert-grup

 



UE-Moldova