Vizita „surpriză” a Secretarului de Stat al SUA și agenda europeană a Moldovei

Data publicării: Luni, 09 Decembrie 2013
Autori:
Accesări: 10201

Săptămâna trecută, Republica Moldova a fost vizitată de Secretarului de Stat al SUA, John Kerry, care, în discursurile sale a sprijinit vectorul integrării europene urmat de conducerea de la Chișinău. Cu toate acestea, asemenea vizite nu pot avansa nicidecum integrarea europeană a Moldovei, care depinde în mare parte de UE și factorii de decizie de la Chișinău. Din aceste considerente urmează să înțelegem care este scopul exact al vizitei oficialului american și contextul regional în care aceasta a avut loc. Este vorba despre interese geopolitice strategice sau, totuși, vizita lui Kerry este rezultatul unor circumstanțe accidentale? De asemenea, ținem să constatăm ce importanță are acest eveniment pentru Moldova și cine sunt principalii actori care au beneficiat în urma acestei vizite.

SUA și agenda europeană a Republicii Moldova

Cu două săptămâni înainte de vizita lui John Kerry, Congresul SUA s-a pronunțat în favoarea aprofundării integrării europene a Republicii Moldova, în urma parafării Acordului de Asociere cu UE, în cadrul summit-ului de la Vilnius.[1] De aceea, includerea Moldovei în agenda vizitei în Europa a oficialului american poate fi calificată drept o „compensare pentru consecvența și previzibilitatea guvernării lui Iurie Leancă în relația cu UE, dar și cu Occidentul. Deși, guvernele post-2009 au fost extrem de instabile și deseori imprevizibile din cauza lipsei unei experiențe de guvernare în coaliție și a intersectării intereselor liderilor partidelor de guvernare.

Aflându-se la Chișinău, John Kerry a remarcat curajul guvernării moldovenești de a alege cursul european, prin parafarea Acordului cu UE.[2] Acesta a evitat să lanseze critici țintite la adresa Moscovei. Cu toate acestea, vorbind despre “curajul” conducerii de la Chișinău, John Kerry s-a referit implicit, deși indirect, la constrângerile manipulate din Est. Mișcarea Armeniei în favoarea Uniunii Vamale[3], precum și decizia ad-hoc a Ucrainei de a suspenda și renegocia Acordul cu UE[4], sunt rezultatele presiunilor multilaterale (în domeniul politic, economic și de securitate) din partea Rusiei. Comparată cu alte țări din cadrul Parteneriatul Estic, agenda europeană a Moldovei este aparent cea mai stabilă din regiune. Dar eterogenitatea și volatilitatea politicii interne, precum și vulnerabilitatea excesivă la factorii exogeni, pot genera obstacole neprevăzute. Aceasta poate afecta serios imaginea Moldovei și relația acesteia cu Occidentul, dar și paraliza procesul de integrare europeană.

De la retorică pro-europeană la stimulenți economici

Cu prilejul vizitei Secretarului de Stat la Chișinău a fost evidențiată importanța asistenței financiare americane primite de Moldova. Conform unor calcule, începând cu 1991, ajutorul financiar al SUA a atins cifre de 1,1 mld. dolari.[5] Totodată, doar pentru perioada 2009-2012, asistența oferită de SUA a fost de 612 089,7 mii lei. Astfel, în acest interval statul american a devenit unul dintre cei mai importanți donatori ai Moldovei, alături de Banca Mondială și Comisia Europeană.[6]

Sprijinul financiar american vizează consolidarea bunei guvernări și a statului de drept, combaterea corupției, dar și obiective în diverse sectoare ale economiei, inclusiv foarte strategice, precum agricultura și sectorul vinicol. Având în vedere acest lucru, John Kerry a subliniat importanța asistenței americane pentru creșterea competitivității și eficienții sectorului vinicol moldovenesc.[7] De asemenea, dezvoltarea sectorului agricol ocupă un loc central pe agenda Corporației Provocările Mileniului[8] pentru Moldova.

Atenția oficialului american pentru sectorul vinicol nu este întâmplătoare. Or, în septembrie 2013, Rusia a restricționat exportul produselor vinicole pe piața rusă, iar anterior și exportul unei serii de produse agricole. UE a criticat decizia Rusiei[9], iar în semn de solidaritate a lansat inițiativa privind liberalizarea importurilor de vinuri moldovenești pe piața europeană.[10] Pe de o parte, demersul lui Kerry în favoarea industriei vinicole din Moldova vine să completeze acțiunile de solidaritate prin care UE încearcă să minimizeze efectele presiunilor economice, instrumentate de Rusia. Astfel, oficialul american a promis Moldovei asistență direcționată pe consolidarea abilităților de marketing[11], necesare pentru extinderea și impulsionarea prezenței produselor vinicole moldovenești pe  piața americană.

Pe de altă parte, asistența promisă Moldovei de către americani este un semnal și pentru mediul de afaceri din alte state ale Parteneriatului Estic, care caută să-și diversifice destinațiile exporturilor ca urmare a politicii comerciale restricționare impuse de Rusia. În acest fel, elitele economice ar putea deveni „locomotive interne” ce ar exercita presiuni asupra guvernanților. Aceasta vizează atât redresarea relațiilor cu UE, cât și o eventuală impulsionare a agendei de asociere cu UE.

Conotația geopolitică a vizitei “surpriză” a lui John Kerry

Cu certitudine, vizita „surpriză” la Chișinău, efectuată de oficialul american, este cauza directă a eșecului Kievului de a semna Acordul de Asociere cu UE. Dar Moldova s-a numărat printre triumfatorii summit-ului de la Vilnius alături de Georgia. Cu toate acestea, Secretarul de Stat a optat în favoare Moldovei, ceea ce reprezintă un bonus politic semnificativ pentru guvernarea de la Chișinău. Această decizie corespunde perfect realităților politice din Moldova și Georgia. Chiar dacă relațiile SUA-Georgia sunt cimentate de parteneriatul strategic din 2009[12], iar transferul puterii de la Tbilisi a avut loc pe cale democratică atât la alegerile din 2012, cât și din 2013, Kerry a optat pentru Moldova. Acest lucru se datorează performanțelor tehnice ale guvernării, care pe lângă parafarea Acordului cu UE a reușit să îndeplinească în timp record Planul de Acțiuni privind Liberalizarea Vizelor. Din acest punct de vedere, Moldova a ieșit pe poziția de lider în Parteneriatul Estic. Dar în mod practic, agenda integrării europene riscă să fie compromisă de ritmul lent al reformelor, acompaniat de nemulțumirea crescândă a populației față de calitatea guvernării. De aceea, vizita lui Kerry și transferul de imagine către guvernarea de la Chișinău poate fi privită și ca o contribuție indirectă la consolidarea electoratului pro-european.

În altă ordine de idei, prin avansul politic acordat Moldovei în urma acestei vizite, SUA încearcă să se repoziționeze geopolitic în cadrul Parteneriatului Estic, atât timp cât situația Ucrainei este confuză, iar noua conducere a Georgiei nu a demonstrat suficientă dedicație relațiilor cu Occidentul. Mai mult, vizita lui Kerry în Moldova este un răspuns la politica asertivă purtată de Rusia, prin care este subminată voința suverană a statelor în materie de politică externă, în particular vizavi de relația lor cu Uniunea Europeană.

În loc de concluzii…

După eșecul agendei europene în Ucraina, și reorientarea Armeniei, Moldova și Georgia au devenit principalii piloni ai Parteneriatului Estic. Creditul enorm de încredere oferit Moldovei de către Occident, atât de UE, cât și de SUA, oferă un spațiu enorm de manevră actualei guvernări de la Chișinău. De asemenea, această investiție de confidență poate crea premise pentru avansarea relației cu UE, dar și a perspectivei europene, în general. Dar, fără rezultate probate în domeniul consolidării statului de drept și independenței justiției, combaterii corupției și realizării reformelor economice, riscul distanțării tandemului UE-SUA de Moldova este iminent.

În contextul crizei economice internaționale, a interiorizării eforturilor financiare ale actorilor globali, dar și a tendințelor de austeritate bugetară în Europa, competiția pentru asistență externă din partea Occidentului este în creștere. Actualul context geopolitic, dictat de ezitările Ucrainei în relația cu UE, decepțiunea sau reticența UE și a SUA vizavi de guvernarea din Ucraina și din alte state ale Parteneriatului Estic, favorizează enorm Moldova. Cu toate acestea, riscul nerealizării agendei reformelor de către guvernarea de la Chișinău ar putea complica relațiile cu partenerii occidentali. Aceasta implică și anumite riscuri legate de capacitatea și posibilitatea atragerii asistenței financiare din Occident în viitor. În lipsa finanțărilor pompate de acești donatori vor fi amenințate proiectele de dezvoltare a țării, precum și întregul proces de europenizare a Moldovei.

 

Acest material este realizat de către Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP cu sprijinul Fundației „Open Society Institute”, în cadrul proiectului de suport instituțional pentru 2013/2014. Afirmațiile și concluziile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția sau opiniile finanțatorului.



[1]Embassy of the US in Moldova, U.S. Congress Hears About Moldova's EU Plans, http://moldova.usembassy.gov/111513speech.html

[2] Europa Liberă, John Kerry a felicitat Moldova pentru curajul de a alege direcția pro-europeană, http://www.europalibera.org/archive/news/20131205/445/445.html?id=25190389

[4] Янукович выдвинул Евросоюзу пять финансовых условий для подписания ассоциации, http://zn.ua/POLITICS/yanukovich-ozvuchil-evrosoyuzu-trebovaniya-dlya-podpisaniya-soglasheniya-ob-associacii-133866_.html

[5] Jill Dougherty, Tiny Moldova to get big boost from U.S., http://security.blogs.cnn.com/2013/12/02/tiny-moldova-get-big-boost-from-u-s/

[6] Expert-Grup, Budget Storties, De unde vin banii? Proiectele investiționale finanțate de donatorii externi, http://www.budgetstories.md/de-unde-vin-banii-proiectele-investitionale-finantate-pe-donatori/

[7] Secretarul american de stat John Kerry, la Chişinău: „Integrarea europeană garantează un viitor sigur şi prosper pentru Moldova“, http://adevarul.ro/moldova/politica/john-kerry-1_529f61c6c7b855ff567329ed/index.html

[8] Corporația Provocările Mileniului constituie o agenție în domeniul asistenței externe, creată în 2004, cu scopul de a redimensiona asistența externă americană, fiind țintită pe bunele politici și rezultate concrete, cu participarea statelor beneficiare. Agenția dată oferă finanțare țărilor sărace, printre care și Moldovei din ianuarie 2010. Programul de finanțare pentru RM este planificat pentru 5 ani și prevede 262 mln. dolari. http://www.mcc.gov/pages/countries/program/moldova-compact

[9] European Commission, Statement on the pressure exercised by Russia on countries of the Eastern Partnership, http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-13-687_en.htm

[10] European Commission, European Union to open fully its market to Moldovan wines, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-872_en.htm

[12] Obama to Host Saakashvili at White House , http://www.civil.ge/eng/article.php?id=24362

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro