Cinci mituri despre Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană

Data publicării: Luni, 18 Noiembrie 2013
Autori:
Accesări: 14946

În ajunul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declarație privind susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. În esență, documentul este o continuare logică a manifestației „Pro Europa” din 3 noiembrie și vine să reafirme importanța vectorului integraționist european inițiat încă din 2005.

În pofida acestui fapt, elitele politice și societatea rămâne mai polarizată ca niciodată pe marginea acestui deziderat. Astfel, dacă în 2005 o declarație similară a fost votată cu unanimitate de voturi, acum aceasta a fost susținută doar de 58 din 101 deputați. Totodată, potrivit sondajelor, ponderea populației care este în favoarea integrării europene este similară cu cea a populației care înclină spre integrarea euro-asiatică[1]. În același timp, o bună parte din populație rămâne indecisă. Cu siguranță, o explicație majoră ține de nivelul scăzut de informare a populației cu privire la procesul integraționist european. Drept rezultat, în societate persistă o serie de mituri despre implicațiile semnării Acordului de Asociere cu UE, care alimentează și reticența populației vizavi de acest proces. În continuare, vom demonta cinci asemenea mituri. 

Mitul nr. 1: Federația Rusă este principala piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni

Unul din principalele argumente invocate împotriva semnării Acordului de Asociere cu UE în favoarea aderării la Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan” este faptul că Federația Rusă este principala piață de desfacere pentru producătorii autohtoni. În realitate, argumentul este unul fals, iar pentru a ne convinge vom face referință la datele statistice disponibile.

Pe parcursul ultimilor ani, principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești este cea a Uniunii Europene, iar începând cu 2006 aceasta în mod constant devansează piața CSI. Astfel, la finele anului 2012, spre UE au fost direcționate 45,7% din total exporturi, în timp ce CSI a atras 40,5%[2].

Într-adevăr, analiza la nivel de țări sugerează faptul că cel mai important partener comercial al Republicii Moldova în derularea exporturilor este Federația Rusă (30,3% din exporturi în 2012). Totuși, circa două treimi din aceste exporturi sunt de fapt re-exporturi. Spre deosebire de re-exporturile în UE sau Turcia, care implică tranzacții de tip lohn[3], re-exporturile în Federația Rusă nu contribuie substanțial la crearea de noi locuri de muncă și nici la dezvoltarea economică deoarece acestea nu implică activități intense de procesare. De fapt, o bună parte din aceste re-exporturi sunt operate de unii rezidenți ai zonelor economice libere care reușesc să modifice poziția tarifară a produselor importate, fapt ce permite acestora să le exporte ulterior în Federația Rusă cu originea Republicii Moldova.

Spre exemplu, circa 96% din exporturile de produse farmaceutice și 41% din exporturile de fructe proaspete, care constituie circa o pătrime din exporturile moldovenești în Federația Rusă (2012), sunt de fapt re-exporturi[4]. În același timp, dacă analizăm „exporturile pure”, care presupun mărfurile produse nemijlocit pe teritoriul Republicii Moldova, ponderea Federației Ruse se reduce la doar 17,5% din total exporturi, iar principala piață de desfacere este cea a României (19,5%).

Mit demontat: Piața rusească este una importantă, însă nu crucială pentru economia moldovenească. Mai mult decât atât, potrivit estimărilor econometrice, eventualele fluctuații economice din UE au un impact de circa două ori mai persistent asupra economiei moldovenești față de fluctuațiile din spațiul CSI.[5] Totodată, în baza unui model gravitațional al comerțului exterior al Republicii Moldova concludem că companiile exportatoare moldovenești au devenit mult mai profund ancorate în economia comunitară pe parcursul anilor 2010-2012 în comparație cu 2007-2009[6]

Mitul nr. 2: Semnarea Acordului de Asociere cu UE va cauza pierderea pieței CSI

Pierderea pieței rusești este un alt argument fals, deseori utilizat în calitate de sperietoare pentru a compromite dezideratul semnării Acordului de Asociere cu UE. Adevărul este că Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător, care este parte componentă a Acordului de Asociere, este compatibil cu alte acorduri de liber schimb de care beneficiază Republica Moldova. Din acest context, nu face excepție nici Acordul de liber schimb cu țările CSI. Astfel, în urma semnării Acordului de Asociere cu UE, Moldova va putea exporta fără taxe vamale atât în UE, cât și în CSI. Mai mult decât atât, în acest caz va intra în vigoare și Acordul de liber schimb cu Turcia, care la moment este a treia după importanță piață de desfacere pentru exporturile moldovenești. Nu în ultimul rând, deoarece standardele UE sunt recunoscute pe plan mondial, odată cu accesul la piața comunitară, în mod automat se deschid și alte piețe mondiale importante (de ex: SUA sau China).

Mit demontat: Acordul de Asociere cu UE va crea premisele necesare pentru diversificarea piețelor de desfacere a producătorilor autohtoni și nu implică pierderea altor piețe. Evident, pe termen scurt există riscul aplicării de către Federația Rusă a unor restricții la importul de vinuri, fructe sau alte produse din Moldova. Însă, acestea nu se vor menține pe o perioadă lungă de timp, având în vedere caracterul lor politic și existența Arbitrajului OMC unde oricând pot fi contestate asemenea practici[7]. Nu în ultimul rând, impactul restricțiilor respective tinde să diminueze în timp datorită reorientării producătorilor spre alte piețe, iar embargoul aplicat în 2006 de către Rusia la importul de vinuri din Moldova servește drept exemplu elocvent în acest sens.

Mitul nr. 3: Economia din raioanele de est ale Republicii Moldova va avea de pierdut în urma semnării Acordului de Asociere cu UE

Într-adevăr, semnarea Acordului de Asociere cu UE ar putea implica o serie de costuri pentru economia regiunii transnistrene. Riscurile majore țin de eliminarea tarifelor vamale aplicate de autoritățile regiunii, care la moment constituie în medie circa 7,3%, față de 4,6% aplicate pe restul teritoriului Republicii Moldova. Prin urmare, liberalizarea politicii tarifare ar putea cauza reducerea veniturilor bugetare ale regiunii cu circa 6%-10% și ar putea expune companiile locale la un șoc competitiv major.

Cu toate acestea, estimările econometrice ale EXPERT-GRUP[8] și ale altor organizații internaționale[9] relevă faptul că beneficiile semnării vor depăși esențial costurile menționate. Principalele avantaje țin de:

  • extinderea accesului pentru cei mai importanți producători din regiune la piața comunitară, care la moment absoarbe circa 45% din total exporturi operate de companiile din regiune.
  •  ieftinirea materiei prime importate de companiile din regiunea transnistreană și, drept rezultat, creșterea competitivității acestora;
  • diminuarea barierelor non-tarifare pe piața UE, în rezultatul implementării cerințelor minime de calitate;
  • ameliorarea substanțială a climatului de afaceri din regiune și, drept rezultat, impulsionarea activității investiționale.

Mit demontat: În pofida costurilor și riscurilor existente, creșterea oportunităților de export și ameliorarea climatului de afaceri urmează să contribuie cu circa 3%-5% la creșterea economiei regionale pe termen lung.

Mitul nr. 4: Semnarea Acordului de Asociere cu UE va „distruge producătorul autohton”

Mitul este alimentat de necesitatea eliminării de către Republica Moldova a tarifelor vamale la importurile din UE și Turcia, fapt ce ar putea expune producătorii autohtoni la o concurență acerbă cu mărfurile importate. Însă, argumentul respectiv este unul fals atât din punct de vedere tehnic, cât și conceptual.

Din punct de vedere tehnic, politica tarifară a Republicii Moldova este deja relativ liberalizată, cele mai mari tarife vamale fiind aplicate la importul de produse agricole, pentru care sunt prevăzute perioade de tranziție de până la 10 ani. Deci, Acordul de Asociere nu va obliga autoritățile de la Chișinău să elimine imediat tarifele vamale, ci va oferi o perioadă de timp suficientă pentru a permite companiilorautohtone să se modernizeze și să produca mai eficient și mai calitativ. În același timp, liberalizarea comerțului va permite celor mai competitive companii să-și extindă afacerile. Astfel, conform estimărilor econometrice, diferite ramuri industriale urmează să crească cu rate cuprinse între 3% și 21%, exporturile – cu 11,3%, iar Produsul Intern Brut al țării – cu 6,4%[10].

Din punct de vedere conceptual, autoritățile trebuie să fie mai mult preocupate de consumatorul autohton, decât de producătorul autohton. La moment, sub paravanul „protejării producătorului autohton” diverse companii reușesc să lobeze în favoarea instituirii unor tarife vamale protecționiste. Însă prețul acestor măsuri este plătit de consumatori prin intermediul unor prețuri mai mari și produse mai puțin calitative. Problema este relevantă în special pentru industria agroalimentară. Acordul de Asociere urmează să reechilibreze balanța în favoarea consumatorilor, prin asigurarea unei competiții oneste între producători și asigurarea unor standarde clare de calitate. Potrivit estimărilor EXPERT-GRUP, în rezultatul liberalizării comerțului cu UE prețurile pentru bunurile de consum urmează să scadă cu 9% pentru îmbrăcăminte, cu 3,3% pentru textile, cu 7,1% pentru uleiuri și grăsimi vegetale și animale, cu 3,4% pentru legume și fructe și cu 2,1% pentru băuturi alcoolice și nealcoolice[11]. Aceasta va permite creșterea cheltuielilor de consum a gospodăriilor casnice cu circa 7,8%.

Mit demontat: Este adevărat că unii producători, care se vor dovedi a fi necompetitivi, vor fi forțați să plece de pe piață. Însă, în așa mod, aceștia vor face loc altor companii capabile să producă mai calitativ și mai eficient. Totodată, riscul competitiv va fi atenuat de perioadele lungi de tranziție pentru cele mai sensibile sectoare (de ex: sectorul agroalimentar). În schimb, majoritatea ramurilor industriale urmează să beneficieze, iar exporturile – să crească. În schimb, consumatorii vor avea acces la o gamă mai largă de produse mai calitative și, în același timp, mai ieftine.

Mitul nr. 5: Semnarea Acordului de Asociere cu UE implică aderarea Republicii Moldova la spațiul comunitar și NATO

În mod indubitabil, implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE va apropia Republica Moldova de valorile europene și va facilita integrarea economică și asocierea politică a acesteia în spațiul comunitar. Însă, semnarea Acordului nu presupune și acordarea statului de candidat pentru aderarea la UE, cu atât mai mult la NATO. Mai curând, importanța Acordului de Asociere și, respectiv, a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE este determinată de faptul că acesta încununează trecerea la a doua etapă de integrare economică: de la Preferințele Comerciale Autonome la eliminarea mutuală a tuturor taxelor vamale între părțile semnatare.

Mit demontat: Semnarea și implementarea Acordului de Asociere creează condițiile necesare unei integrări mai profunde în spațiul comunitar, însă nu conferă Republicii Moldova în mod expres statutul de candidat pentru UE sau o perspectivă europeană clară. Perspectivele clare privind aderarea la UE vor apărea odată cu implementarea unui șir de reforme sistemice menite să modernizeze sistemul de justiție, să diminueze esențial corupția în toate domeniile și la toate nivelele și să asigure un climat de afaceri cu adevărat prietenos. Însă, aceasta depinde strict de voința politică și capacitățile factorilor de decizie locali. Cu toate acestea, implementarea Acordului de Asociere constituie o premisă importantă în această direcție.

 

În concluzie, reiterăm faptul că Acordul de Asociere cu UE nu va duce la „distrugerea producătorului autohton”, nu va reprezenta un colaps pentru economia regiunii transnistrene, nu va duce la pierderea pieței CSI pentru exportatorii moldoveni și nici nu implică aderarea țării noastre la UE și NATO. În schimb, semnarea și implementarea corespunzătoare a acestui Acord va asigura creșterea economică pe ambele maluri ale Nistrului, drept rezultat a diversificării piețelor de desfacere pentru companiile locale, a sporii consumului și investițiilor. Nu în ultimul rând, Acordul setează un complex de standarde și reguli de joc care deja funcționează în alte țări europene, implementarea cărora este compatibilă cu obiectivul de modernizare a țării.

 

Acest material este realizat de către Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP cu sprijinul Fundației „Open Society Institute”, în cadrul proiectului de suport instituțional pentru 2013/2014. Afirmațiile și concluziile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția sau opiniile finanțatorului.

 


[1] Barometrul de Opinie Publică (aprilie, 2013): „Dacă totuși ar trebui de ales în cadrul unui referendum între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și aderarea RM la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan): 19% ar vota pentru aderarea la UE, 17% - pentru aderarea la UV, 52% nu au răspuns, 10% au afirmat că nu sunt deciși și 2% au afirmat că nu ar participa”.

Sondajul „Vox Populi (noiembrie, 2013): „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind opțiunea de aderare a Republicii Moldova, 42% dintre respondențiar opta pentru Uniunea Europeană, iar 38% - pentru Uniunea Eurasiatică.

[2] Biroul Național de Statistică

[3] Import de materie primă care este prelucrată pe loc și ulterior exportată în țara comanditarului

[4]Conform datelor UN COMTRADE pentru anul 2012

[5]A. Lupușor, A. Babin, A. Popa (2012): „Cât de vulnerabilă este economia moldovenească la șocurile economice externe? Prognoze pentru 2012”, EXPERT-GRUP, http://expert-grup.org/ro/biblioteca/item/354-c%C3%A2t-de-vulnerabil%C4%83-este-economia-moldoveneasc%C4%83-la-%C8%99ocurile-economice-externe?-prognoze-pentru-2012&category=81

[6]A. Lupușor (2013): „Poate oare reducerea exporturilor Moldovei spre UE din 2012 să afecteze procesul de negocieri pentru crearea zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător?”, EXPERT-GRUP, http://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/710-poate-oare-reducerea-exporturilor-moldovei-spre-ue-din-2012-s%C4%83-afecteze-procesul-de-negocieri-pentru-crearea-zonei-de-liber-schimb-aprofundat-%C8%99i-cuprinz%C4%83tor?-prognoze-pentru-2013

[7]Atât Republica Moldova (din 2001), cât și Federația Rusă (din 2012) sunt membre ale Organizației Mondiale a Comerțului

[8]A. Lupușor, A. Fală, D. Cenușă (2013): „Quo vadis Moldova: integrarea Europeană, integrarea Euro-asiatică sau status quo?”, EXPERT-GRUP, http://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/849-quo-vadis-moldova-integrarea-european%C4%83-integrarea-euroasiatic%C4%83-sau-status-quo?&category=7

[9]„The Impact of the EU-Moldova DCFTA on the Transnistrian Economy:Quantitative Assessment under Three Scenarios” (2013), BE Berlin Economics Gmbh, http://get-moldau.de/download/policypapers/2013/2013.06.04_DCFTA%20Transnistria_en.pdf

[10]A. Lupușor, A. Fală, D. Cenușă (2013): „Quo vadis Moldova: integrarea Europeană, integrarea Euro-asiatică sau status quo?”, EXPERT-GRUP, http://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/849-quo-vadis-moldova-integrarea-european%C4%83-integrarea-euroasiatic%C4%83-sau-status-quo?&category=7

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro