Cum transformăm „Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii în Republica Moldova” din document de importanță intelectuală în unul de politici?

Data publicării: Marți, 17 Septembrie 2013
Autori:
Accesări: 7520

 

Republica Moldova, în virtutea dimensiunii mici a economiei naționale, nu se poate dezvolta fără piețele externe. Însă, pentru a asigura un acces mai larg la aceste piețe, producătorii autohtoni trebuie să fie mult mai competitivi decât sunt la moment. Necesitatea ameliorării competitivității economiei naționale este determinată și de aderarea în viitorul apropiat la Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană. În acest sens, Ministerul Economiei a elaborat și a propus opiniei publice pentru consultări Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova. În această scurtă analiză vom prezenta sugestiile noastre pe marginea îmbunătățirii acestui document fundamental pentru dezvoltarea durabilă și inclusivă a țării. 

Ameliorarea competitivităţii presupune o serie de măsuri de durată ce au un impact major asupra sectoarelor economice şi a populaţiei. Formularea corectă a politicilor, cât şi aplicarea adecvată a acestora ar putea determina schimbarea paradigmei de dezvoltare a Republicii Moldova. În acest context a fost opurtună elaborarea a unui document programatic, ce are ca scop sporirea competitivității economiei moldovenești. În foia de parcurs sunt analizaţi factorii ce determină defecitul de competitivitate al Republicii Moldova şi se încearcă identificarea, și trierea acțiunilor ce sunt necesare de intreprins pentru a consolida capacitățile competitive ale economiei naționale.

Documentul este bine structurat, iar componenta analitică este bine închegată. Analizarea constrângerilor s-a bazat pe o abordare amplă, ce a cuprins descrierea principalelor impedimente ce afectează nivelul competițional al economiei naționale. Matricea de politici este punctul forte al foii de parcurs şi reprezintă un ghid în care se indică direcţiile spre care trebuie de canalizat eforturile pentru a spori competitivitatea naţională.

În același timp, includerea unor componente noi, precum şi revederea unor aspecte ar putea spori calitatea documentului. Definiția competitivităţii se bazează pe tratarea utilizată în Raportului Global de Competitivitate. În conformitate cu această abordare Republica Moldova este o economie bazată pe factori de producţie[1]. Pentru astfel de economii, menținerea competitivității depinde, în proporţie de 60%[2], de următorii piloni: instituții, infrastructură, stabilitate macroeconomică, sănătatea populaţiei şi educația primară. Cu toate acestea, în foaia de parcurs sunt stabilite politicile ce trebuie de aplicat doar pentru infrastructură, celelalte aspecte nu mai puțin importante fiind neglijate. Calitatea instituţiilor este identificată drept o constrângere majoră pentru dezvoltarea Republicii Moldova, însă la nivel de politici sunt trasate doar acţiuni segmentare, ce ţin de consolidarea instituţiilor responsabile de anumite domenii, cum ar fi Consiliul Concurenţei sau Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Aspectul macroeconomic al competitivităţii este redus la rolul BNM şi al negocierililor dintre Guvernul RM şi FMI. Iar educaţia este analizată doar prin prisma formării profesionale şi a activităţii instituţiilor universitare. În acest sens, este opurtună analizarea şi fixarea politicilor ce trebuie promovate în toate domeniile de bază ce asigură competitivitatea Republicii Moldova, și anume: eficientizarea instituțiilor publice, asigurarea stabilității macroeconomice, asigurarea unei infrastructuri de calitate și reforma educațională.

Sporirea calităţii instituţiilor, nu poate fi rezumată doar la reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. Pe această dimensiune pot fi aplicate măsuri ce se referă la: sporirea transparenţei actului decizional, implementarea practicilor comerciale în activitatea instituţiilor publice, îmbunătăţirea modalităţilor de recrutare a funcţionarilor publici, implementarea schemelor de salarizare ce ar stimula eficienţa. Cel mai indicat ar fi ca în matricea de politici, primul compartiment să fie dedicat reformei instituţiilor publice. De altfel, anume de calitatea instituţiilor publice va depinde, în mare măsură, modul în care se vor implementa politicile incluse în document.

Stabilitatea macroeconomică trebuie privită dintr-o perspectivă multidimensională, atât la nivel de instituţii responsabile de gestiunea macroeconomică, cât şi la elucidarea factorilor de influenţă a diferitor evoluţii economice. Pot fi menţionate câteva aspecte ce ţin de parametrii macroeconomici care caracterizează Republica Moldova şi reliefează caracterul multidemensional al acestora:

  • volatilitaea macroeconomică, de multe ori este determinată de şocuri externe (măsurile prohibitive pe piaţa CSI) fie de cele interne (de obicei, condiţiile climaterice nefaste, ce afectează agricultura), iar responsabilitatea gestionării acestor situaţii revine ministerelor şi instituţiilor publice ce curează blocul economic;
  • vulnerabilitatea economică este determinată de deficienţe structurale sectoriale. În eliminarea acestor dezechilibre un rol central revine ministerelor şi agenţiilor sectoriale. 

În acest sens, este opurtună includerea în document a unui compartiment dedicat fixării parametrilor şi priorităţilor în materie de gestiune macroeconomică. De exemplu, pentru finanţele publice ar putea fi preluate criteriile de convergenţă de la Maastricht.

În cazul pilonului educaţiei, ar trebuie de axat pe o abordare ce include toate treptele sistemului educaţional. Dacă formarea vocaţională şi studiile superioare contribuie la consolidarea competitivităţii într-un orizont scurt şi mediu de timp, atunci educaţia primară şi secundară au influenţe de lungă durată. În acelaşi timp, promovarea reformei educaţionale se loveşte de o rezistenţă sporită din partea populaţiei, context care impune o recalibrare a abordărilor pe această dimensiune. Ar fi binevenită completarea matricei cu un compartiment aparte dedicat educaţiei.

La fel, ar fi bine, ca în document să fie un compartiment dedicat dezvoltării regionale. Disparităţile în dezvoltarea regională denotă deficitul de competitivitate la nivelul regiunilor, iar extrema concentrare a activităţilor economice într-o singură zonă geografică reprezintă un risc pentru asigurarea creşterii stabile. Asigurarea dezvoltării regionale, ținându-se cont de specificul regiunilor, ar da un impuls suplimentar procesului de solidificarea a competitivității naționale. 

Pe de altă parte, documentul poate fi îmbunătăţit prin adăugarea sau revederea anumitor acţiuni de politici:

  • la nivel local un impidiment pentru iniţierea activităţii economice este legat de perioada lungă necesară schimbării destinaţiei terenurilor. Simplificare modalităţii de schimbare a destinaţiei ar putea stimula activitatea investiţională la nivel regional;
  • instituirea doar a unui singur birou public de istorii creditare nu este o idee binevenită deoarece va elimina concurenţa, fapt ce ar putea diminua calitatea serviciilor pe acest segment de piaţă;
  • identificarea priorităţilor în materie de cercetare ar trebui realizată prin implicarea unui număr mai mare de actori: autorităţi publice, reprezentanți ai sectorului asociativ, instituţii academice și companii private

Deschiderea şi corectitudinea în activitatea decidenţilor politici constituie mesajul de bază al acestui document. Însă ultimele evenimente (cedarea dezonorată a pachetului de control la „Banca de Economii” şi concesionarea obscură a aeroportului din Chişinău) denotă abaterea de la aceste principii. Continuarea acestui comportament din partea elitelor politice riscă să transforme această foaie de parcurs într-un produs intelectual steril, iar destinaţia acestuia va fi un simplu „document de sertar”. Ignorarea în continuare de către factorii de decizie a principiilor de bază a statului de drept va avea urmări dramatice nu doar pentru competitivitatea Republicii Moldova, ci însăşi pentru existenţa acestui stat.



[1] Forumul Economic Mondial, The Global Competitiveness Report 2012–20013, p.258, disponibil la:

  http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2012-13.pdf

[2] Ibidem, p.9

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro