Comunicat de presă: Licitație pentru alegători, din contul alegătorilor - între populism, legalitate și fantezii electorale

Data publicării: Vineri, 16 Octombrie 2020
Accesări: 187

Candidații la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, de pe 1 noiembrie 2020, s-au lansat în multe promisiuni populiste. Cei mai mulți dintre ei și-au întocmit programele electorale, fără a ține cont de atribuțiile șefului statului, prevăzute în Constituția Republicii Moldova, este concluzia la care au ajuns autorii studiului „Promisiuni electorale, între populism și conformitate constituțională”, Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, și Stas Madan, economist superior „Expert-Grup”. 

Studiul reprezintă o analiză a componentelor socio-economice ale programelor și promisiunilor electorale ale concurenților electorali la alegerile prezidențiale din 2020 și a fost elaborat în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert Moldova (FES Moldova)

„Pe termen mediu și lung sperăm ca asemenea analize să contribuie la dezvoltarea unei gândiri critice a publicului larg, iar în consecință, la responsabilizarea clasei politice, care să acorde o atenție mai sporită programelor lor electorale, ca să fie cât mai relevante pentru actualitatea țării, să fie în corespundere cu atribuțiile mandatului la care aspiră și să fie fezabile din punct de vedere financiar”, a declarat Ana Mihailov, coordonatoare de programe FES Moldova, în cadrul unei conferințe de presă, la care a fost prezentat studiul. 

Autorii studiului au constatat că doar cinci dintre cei opt candidați electorali au publicat programele lor electorale, iar dintre aceștia doar trei au programe electorale relativ detaliate.

„Majoritatea promisiunilor electorale depășesc mandatul funcției de președinte. Noi știm că suntem o țară parlamentară, dar, analizând programele electorale ale candidaților, constatăm că marea majoritate a promisiunilor sunt specifice unui stat prezidențial. Mai mult decât atât, mulți candidați au venit cu promisiuni specifice chiar unui stat paternalist, unde președintele joacă un rol extrem de activ în practic toate domeniile, începând cu terenuri de joacă, iluminat stradal sau apeduct la nivel local, până la obiective de ordinul asigurării pensiei minime sau majorări ale alocațiilor sociale. Toate aceste promisiuni nu fac parte din mandatul prezidențial, președintele nu are pârghii pentru realizarea lor, ceea ce relevă faptul că în mare parte candidații electorali au venit cu promisiuni pe care le putem numi chiar populiste”, a declarat Adrian Lupușor, director executiv „Expert-Grup”. 

Principalele promisiuni ale candidatului Partidului Nostru (PN) Renato Usatîi țin de lupta cu fenomenul corupției, însă unele acțiuni promise de către acesta nu par fezabile din cauza depășirii mandatului prezidențial și a lipsei detaliilor privind  sursele de finanțare și instrumentele concrete de realizare.  

Și candidatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA) Andrei Năstase vine în campanie cu promisiuni legate de combaterea corupției și a elementelor mafiote, însă multe dintre angajamentele sale nu se încadrează în mandatul funcției prezidențiale sau sugerează că, în dorința de a  face dreptate, acesta ar fi gata să depășească anumite limite de  demarcație a separării puterilor în stat. 

Tudor Deliu, candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), este singurul candidat electoral programul căruia se pliază exact pe mandatul constituțional atribuit funcției de președinte al Republicii Moldova. Totuși, multe promisiuni din programul său sunt formulate destul de vag și generalist, fără a menționa cum anume vor fi realizate (ex: Susținerea unei reforme autentice în justiție; Asigurarea securității naționale și a ordinii publice în limitele și condițiile legii; Apărarea democrației etc.). 

Igor Dodon, candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), vine cu promisiuni specifice unui stat prezidențial sau paternalist, unde practic toate sferele de activitate din țară depind de președinte, ceea ce nu corespunde Constituției  în vigoare. În plus, programul nu este fezabil din punct de vedere financiar: costul total al promisiunilor electorale se  ridica la circa 120 de miliarde de lei (circa 30 de miliarde de lei pe an), fără  a fi indicate surse clare de acoperire a acestor costuri semnificative, care reprezintă circa 10-11% din PIB și peste o treime  din Bugetul Public Național. 

Violeta Ivanov, candidata Partidului Politic ȘOR (PP ȘOR), a venit cu un program electoral care este totalmente în afara mandatului de președinte, este lipsit de fezabilitate, iar multe măsuri tind să fie, în mod vădit, populiste. În programul electoral nu se menționează absolut nimic despre domeniile de bază de care este responsabil președintele, cum ar fi politica externă sau securitatea țării, în schimb sunt făcute promisiuni specifice unui deputat (ex: ameliorarea condițiilor de trai pentru pensionari și familiile cu copii) sau primar (ex: iluminat stradal, apeduct și canalizare în sate, parcări moderne în orașe, parcuri și spații publice amenajate etc.

Programul electoral al Maiei Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), este unul vizionar și complex, dar și acesta depășește în multe privințe cadrul de posibilități oferite de Constituție președintelui Republicii Moldova. Costul programului evaluat la 50-55 de miliarde de lei (5-5,5% din PIB), pentru un mandat de patru ani, rămâne mai degrabă nesustenabil pentru finanțele publice naționale, chiar și în ipoteza unor condiții macro favorabile și a unei bune absorbții a asistenței externe. 

Esența promisiunilor electorale ale candidatului Partidului Unității Naționale (PUN), Octavian Țîcu, se rezumă la scoaterea țării din izolare internațională și proiecte de integrare economică, educațională și securitate cu România. Liderul PUN nu a venit cu estimări privind costurile necesare, sursele de finanțare și instrumentele prin care intenționează  să-și transpună în realitate agenda electorală. Totodată, lipsește viziunea candidatului față de o serie întreagă de domenii și  provocări prin care trece Republica Moldova. 

Dorin Chirtoacă, candidatul înaintat de Mișcarea Politică UNIREA, a venit cu un program menit să promoveze realitățile socio-economice mai bune de dincolo de Prut.  Având în vedere că în realitățile actuale, la modul practic, nu există o foaie de parcurs pentru înfăptuirea Unirii, iar România și Republica Moldova rămân două state distincte, promisiunile date par mai degrabă un miraj. 

Descarcă analiza

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce parere aveți despre măsurile Guvernului privind gestionarea efectelor economice și sociale ale pandemiei Covid-19? (alegeți maxim 3)

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: