Imprimă această pagină

Concediul de îngrijire a copiilor: probleme și soluții

Data publicării: Vineri, 16 Octombrie 2015
Accesări: 8195

În studiul lansat săptămâna trecută de Expert-Grup – „Reforma concediului de îngrijire a copiilor” de Constanța Popescu, autorul a analizat câteva exemple de bune practici în domeniu din UE, pentru a putea identifica mai ușor problemele din sistemul actual din Republica Moldova.

Exemplul de bună practică nr. 1: Lituania

Durata concediului de îngrijire a copilului este la alegerea părintelui și poate fi una din opțiunile:

  • Concediu de 1 an cu indemnizația lunară egală cu 100% din salariu, anul 2 și 3 cu drept de concediu neplătit și păstrarea locului de muncă;
  • Concediu de 2 ani: anul 1 cu 70% din salariu, anul 2 cu 40% salariu, anul 3 cu drept de concediu neplătit și păstrarea locului de muncă;
  • Încurajarea revenirii la serviciu: În cazul schemei 70% și 40%, dacă părintele revine în anul 2 la serviciu - poate păstra și indemnizația (indiferent de nr. de ore lucrate).

Exemplul de bună practică nr. 2: România

  • Indemnizația lunară pentru creșterea copilului se menţine la 85% din media veniturilor nete înregistrate în ultimele 12 luni anterioare naşterii;
  • Durata poate fi la alegere de 1 sau 2 ani. Astfel, părintele poate alege fie 1 an la 85% salariu (cu plafon maxim foarte mare), sau 2 ani la 85% salariu ( dar cu un plafon maxim mai mic). Anul 3 oferit suplimentar pentru părinții unui copil cu dizabilități;
  • Pragul minim pentru 85% e de 600 RON (circa 2,700 MDL) și pragul maxim este de 3400 RON (circa 15,300 MDL) în cazul unui concediu de 1 an, și 1200 RON (circa 5,400 MDL) în cazul unui concediu de 2 ani;
  • Stimulent de revenire la serviciu: există un bonus de inserție – oferit în caz că mama revine la serviciu înainte ca copilul să împlinească 1 an, în locul indemnizației părintele primește 500 RON lunar (sau 2,250 MDL) până copilul împlinește 2 ani;
  • Suplimentar la indemnizație - toți copiii din România primesc și o alocație lunară de 200 RON (circa 900 MDL) până la vârsta de 2 ani, ulterior 84 RON (circa 380 MDL) până la vârsta de 18 ani.

În urma analizei bunelor practici din exemplele de mai sus, dar și a sistemului actual din Moldova, autorul identifică următorul set de probleme.

Problemele principale din sistemul RM

Problema  nr. 1. Durata concediului în Moldova: unii părinți primesc indemnizația 3 ani, iar alți părinți (care reprezintă 64,5% din total) vor primi indemnizația doar 1,5 ani

  • Suportul financiar acordat copiilor și durata concediului depind de statutul părinților (asigurat/ neasigurat), ceea ce este problematic în special în lipsa unei alocații universale lunare pentru fiecare copil, dar și a altor măsuri (servicii de creșă, scutiri de impozite semnificative etc.);
  • Proporțiile problemei: circa 2/3 din copiii sub 3 ani din Moldova au părinți neasigurați, care primesc o alocație de 400 de lei timp de numai primii 1,5 ani, și nici o susținere financiară ulterior în segmentul 1,5-3 ani (nici indemnizație pentru a îngriji copilul la domiciliu, și nici loc disponibil la grădiniță pentru a ieși la serviciu și a genera suficienți bani pentru întreținerea, alimentația și sănătatea copilului).
NOTĂ: Anual în Moldova, din numărul total de copii 1,5-3 ani, avem circa 37 mii copii (sau 64.5%) în afara oricărei finanțări de stat (nici indemnizație, nici grădiniță care să permită părinților să poată ieși la serviciu să obțină venituri necesare pentru copil) – contrar textului din art.24 din Codul Educației, (care presupune că finanțarea de către stat este oferită pentru îngrijirea în familie până la 3 ani, ceea nu este adevărat pentru 64,5% din copii), în baza căruia se va determina noua formulă de finanțare a creșelor și grădinițelor din art. 25 (încă neaplicată in vigoare, urmează din ianuarie 2017).

Problema nr. 2. Mărimea indemnizațiilor/ Concediul este plătit la un nivel insuficient:

Tabel: Indemnizația medie lunară de 1100 lei (persoane asigurate)/400 lei (persoane neasigurate) – comparativ cu minimul de existență pentru un adult și un copil:

tabel 1 
Sursa: BNS, calcule Expert-Grup (total)

Problema nr.3. Lipsesc câteva accente necesare de politici:

  • Asigurarea anului 1 mai bine plătit (atât pentru persoane asigurate, cât și neasigurate), comparativ cu anii următori (% mai mare, prag minim mai mare decât cel actual de 400 de lei), precum și o schemă de plată (procentuală și valorică) care să încurajeze revenirea la serviciu (nu descurajarea, prin stoparea simplă a indemnizației în caz de revenire la program deplin);
  • Încurajarea revenirii la serviciu începând cu anul 2 și 3 – se recomandă ca revenirea la program de lucru (fie și deplin) să nu determine stoparea indemnizației (aceasta oricum fiind parțială); în prezent în Moldova doar circa 12-15% părinți lucrează cu program de muncă parțial.
NOTĂ cu exemple alternative: România are sistemul de bonus de inserție de 500 RON (circa 2500 lei lunar) oferit pentru a încuraja revenirea devreme la serviciu cu norma întreagă; sau Lituania unde anul 2 plătit la 40% nu are interdicția de a lucra fie și regim complet).
 

Problema nr. 4. Părinții care se află la studii cu frecvență sunt tratați ca și neasigurați, și nu au acces la servicii timpurii de creșă care să le permită să revină la studii

  • Se recomandă revizuirea legislației și mărirea finanțării, în vederea acordării acestui drept la indemnizație pentru creșterea copilului pentru persoanele aflate la studii cu frecvența de zi / full-time: (liceu, universitate, masterat, doctorat, școli profesionale) (fie și la pragul minim, dar pentru 3 ani);
  • În anexa nr. 2 a studiului – vedeți un extras din legislația României în ceea ce privește părinții aflați la studii, util pentru o viitoare inițiativă legislativă în MD. În Lituania, la fel, orice persoana neasigurată care își achită singură contribuția minimă pentru 12 luni în fondul social, este tratată ca și persoană asigurată la oferirea concediului de îngrijire a copilului.

Problema nr. 5. Durata concediului este prea mare

În prezent concediul de îngrijire a copiilor este mult prea lung: 0-3 ani parțial plătit, urmat de dreptul la concediu neplătit 3-6 ani. Deși probabil aceste beneficii au fost oferite în 2003 de legislatori cu intenții bune, acestea în practică avantajează familiile cu copii cu venituri mari și nu s-a ținut cont de realitatea marii majorități de familii (cu venituri medii sau mici) care au nevoie de un loc de muncă, precum și de inconveniențele pentru angajator și motivațiile de a discrimina părinții cu copii la angajare și promovare.

Astfel, principalele dezavantaje ale drepturilor la un concediu excesiv de lung, cu păstrarea locului de muncă până la maxim 6 ani, pentru părinte/ familie cu copii sunt următoarele:

  • determină pierderea abilităților profesionale a părintelui (cel mai des a mamei);
  • reduce șansele de a avansa în carieră/ salarial, afectează negativ mărimea pensiei,
  • determină discriminarea femeilor la angajare și ulterior promovare.
  • pentru copii: efectele negative ale actualului sistem deseori înseamnă venituri reduse ale familiei, respectiv și investiții insuficiente în alimentația, sănătatea și educația copilului.

Problema nr. 6. Noile prevederi ale Codul Educației aprobat în 2014 vor duce la o înrăutățire a situației cu finanțarea copiilor mici în creșe/ grădinițe

Înainte de a identifica principalele probleme din noile prevederi, este importantă lecturarea integrală a extrasului original din Codul Educației, cu articolele cele mai relevante (în continuare). 

*
Extrase originale din Codul Educației:

Articolul 23. Organizarea educației timpurii

(2) Educaţia timpurie include două cicluri:
a) educaţia antepreşcolară, pentru copiii cu vârsta de la 0 la 3 ani;
b) învăţămîntul preşcolar, pentru copiii cu vârsta de la 3 la 6 (7) ani.

Articolul 24. Educaţia antepreşcolară

Educaţia antepreşcolară se realizează în familie, aceasta beneficiind de finanţare de la bugetul public naţional conform legislaţiei în vigoare. La solicitarea părinţilor, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza educaţia antepreşcolară, cu finanțare de la bugetele locale.

Aranjamente tranzitorii

Codul Educației Art. 157

Guvernul:
e) va examina practica statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul educaţiei antepreşcolare şi va prezenta Parlamentului propuneri de modificare a prezentului cod privind organizarea, tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educaţie antepreşcolară.
*

Urmare noii prevederi ale Codului Educației, dacă acestea vor fi implementate, atunci grădinițele nu vor mai putea primi finanțare de la bugetul central pentru copiii cu vârsta sub 3 ani – asta în condițiile în care în mod tradițional în grădinițe există încă grupe pentru copiii de 1,5-3 ani, în special în regiunile rurale. Cererea este mare și în regiunile urbane, dar în multe localități, inclusiv în Chișinău, se denotă o insuficiență de locuri, astfel copiii sub 3 ani mai greu sunt acceptați (o situație care trebuie remediată, odată ce în orașe există multe locuri de muncă pentru părinți).După cum se poate observa din  textul de mai sus, noul Cod al Educației merge pe presupunerea greșită ca toți copiii de 0-3 ani beneficiază de susținerea financiară a statului pentru a fi îngrijiți în familie până la această vârstă. Din păcate circa 64,5% din copiii de vârsta de 1,5-3 ani din Republica Moldova au părinți neasigurați (ex. studenți sau temporar șomeri) și astfel nu primesc nici un fel de indemnizație.

O altă problemă este că APL-urile nu au, în noua redacție a legii, nici un fel de obligații de a organiza creșe de stat (fie și la cost sau în orice formulă de co-finanțare a APL cu părinții). Această situație este și mai complicată odată ce cadrul legal nu este stabilit clar pentru grădinițele private – astfel nici statul nu oferă așa servicii, nici pentru sectorul privat nu oferă susținere pentru dezvoltare. 

*

Acest material este un extras din studiul „Reforma concediului de îngrijire a copiilor”. Pentru a vedea recomandările propuse de autor referitor la aceste probleme, descarcă publicația aici.

 

Descarcă publicația

 


Acest raport este realizat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu sprijinul UNICEF și finanțare oferită de Guvernul Suediei, în cadrul proiectului „Parteneriat pentru politici de rezultat bazate pe analiză: UNICEF, Parlamentul Republicii Moldova și Expert-Grup”. Afirmațiile și concluziile din acest document aparțin exclusiv autorului și nu reflectă neapărat poziția sau opiniile finanțatorului.

 

 

FaLang translation system by Faboba