Bugetul public naţional şi utilizarea patrimoniul public influenţează în mare măsură bunăstarea fiecăruia dintre noi. Însă, modalitatea de formare a bugetului şi cheltuirea banilor publici nu este mereu clară şi adesea ridică multe semne de întrebare cu privire la corectitudinea şi eficienţa acestora. Mai mult decât atât, constatările din rapoartele Curții de Conturi sugerează că formarea şi utilizarea resurselor publice sunt afectate de un şir de încălcări şi lacune semnificative ce aduc sau comportă un risc sporit de prejudiciere a intereselor publice.

Nota analitică prezintă o analiză a prevederilor proiectului bugetului de stat pentru anul 2012 pentru a elucida în ce măsură bugetul reflectă priorităţile de dezvoltare durabilă şi inclusivă a societăţii. În acest sens au fost selectate cinci domenii de analiză: protecţia grupurilor sociale, sănătate, educaţie, întreprinderile mici şi mijlocii şi agricultura.

Sinteza conţine concluziile în urma examinării a zece rapoarte din douăzeci publicate de Curtea de Conturi în trimestrul III al anului în curs. O parte din rapoartele analizate s-au referit la auditul bugetului raional pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public pentru raioanele Drochia, Ungheni, Orhei, Anenii Noi, Cimişlia, Donduşeni şi Floreşti, precum şi la auditul formării şi utilizării bugetului raionului Călăraşi pe perioada anilor 2009-2010. Cele mai frecvente iregularităţi admise de administraţiile publice locale şi cu un impact considerabil, ţin de salarizare, achiziții publice şi realizarea reparaţiilor capitale şi investiţii. Alte două rapoarte analizate au vizat auditul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” şi a S.A. „Moldova-Film”. Printre principalele iregularităţi referitoare la întreprinderile publice menţionate se numără cele ce ţin de asigurarea integrităţii patrimoniului public, efectuarea procurărilor şi atingerea obiectivelor pentru care întreprinderile au fost create.