La 19 iulie 2011 Centrul Analitic Independent a organizat o masa rotundă în care a fost prezentat studiul „Investigarea transparenței și eficienței economice a utilizării Fondurilor Ecologice în Republica Moldova”. Acest studiu a fost elaborat cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova. Acest comunicat de presă include cele mai importante concluzii și recomandări ale studiului.

Fondurile ecologice sunt instrumente ce permit acumularea și direcționarea resurselor financiare necesare pentru rezolvarea problemelor ecologice. În Republica Moldova sistemul de Fonduri Ecologice este organizat în două nivele: Fondul Ecologic Naţional şi Fondurile Ecologice Locale. Datorită creșterii economice și extinderii bazei impozabile, pe parcursul ultimilor ani volumul total de cheltuieli din bugetul de stat pentru mediul ambiant a crescut de câteva ori, principala sursă de finanțare fiind Fondul Ecologic Național. Fondurile Ecologice Locale dețin o pondere mai modestă, relevând capacitatea limitată a autorităților locale privind promovarea politicilor de mediu. Cu toate că de-a lungul timpului cadrul de reglementare a suferit mai multe modificări, acesta nu este suficient de coerent şi exact pentru a asigura o activitate de succes a Fondurilor Ecologice.

Administrarea Fondurilor Ecologice este asigurată de Consiliile de Administrare. Principalele funcţii executive în cadrul Fondurilor Ecologice sunt îndeplinite de Serviciul de Evidență și Control în cazul Fondului Ecologic Național şi Secretarii Fondurilor Ecologice Locale, precum şi de alte structuri din Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat, Ministerul Finanțelor. Formele actuale de organizare şi administrare ale Fondului Ecologic Național şi ale Fondurilor Ecologice Locale nu corespund bunelor practici în partea de delimitare a atribuţiilor organelor de supraveghere față de cele executive, organizării şi repartiţiei funcţiilor de control şi raportare, precum şi în ceea ce ţine de respectarea ierarhiei de reglementare. De asemenea, Fondurile Ecologice Locale, în marea lor majoritate nu pot fi privite ca Fonduri Ecologice în sensul în care ele sunt descrise de Ghidul de la Sankt Petersburg (OECD, 1995), în primul rând din cauza volumului foarte mic al acestora.

Veniturile Fondurilor Ecologice, în special ale Fondului Ecologic Național, au crescut exponențial în ultimii ani, contribuția esențială aparținând introducerii plății pentru ambalajul din plastic și / sau ,,tetra-pack” din 2008. Cele mai mari îngrijorări legate de evoluția structurii veniturilor Fondurilor Ecologice Locale țin de creșterea volumului soldurilor rămase, relevând o serie de deficiențe în planificarea și utilizarea eficientă a resurselor. Alte deficiențe majore privind formarea veniturilor Fondurilor Ecologice țin de lipsa unei comunicări și conlucrări eficiente dintre Ministerul Mediului și Serviciul Vamal, lipsa unui mecanism unic de control al încasărilor în Fondul Național și Fondurile Ecologice și o bază de date unică a poluatorilor, discrepanțe dintre datele despre baza impozabilă, lipsa echității privind plățile în Fondul Național și Fondurile Locale, capacitatea administrativă limitată a Agențiilor / Inspecțiilor Ecologice Locale.

Ciclul de proiect în cadrul Fondului Ecologic Național este alcătuit din câteva etape în cadrul cărora: sunt informați potențialii beneficiari cu privire la oportunitățile oferite; sunt analizate dosarele cu documentația prezentată de beneficiar; sunt selectate proiectele ce vor obține finanțare; sunt supravegheate rezultatele intermediare și finale obținute de către beneficiar. La momentul de față, îndeplinirea acestor funcții este complicată din cauză legislației inconsistente; capacitatea limitată de supervizare a proiectelor și lipsa unor planuri operaționale ce ar stabili prioritățile de cheltuieli pe termen scurt. La nivelul Fondurilor Ecologice Locale cel mai important neajuns depistat în cadrul studiului este lipsa unei etape de informare a potențialelor beneficiari.

Principalele instrumente de asigurare a transparenţei sunt compartimentul referitor la Fondul Ecologic Național de pe pagina web a Ministerului Mediului şi structura Consiliilor de Administrare în componenţa cărora este şi un reprezentant din partea organizaţiilor de mediu. Totuși, Fondurile Ecologice nu au politici proprii privind transparenţa, iar măsurile de asigurare a transparenţei sunt văzute ca o cerinţă formală impusă de cadrul legal general. Din această cauză, nivelul de transparenţă şi participare nu este suficient pentru a asigura o utilizare eficace şi eficientă a resurselor.

Ţinând cont de faptul că problemele ce decurg din reglementarea Fondurilor Ecologice sunt de natură sistemică, eliminarea acestora este posibilă doar printr-o abordare integrată. Pentru aceasta, în primul rând este necesar de elaborat un concept clar al sistemului de Fonduri Ecologice în Republica Moldova. Conceptul trebuie să stabilească un echilibru între aspectele politice, tehnice, financiare şi legale existente la moment, echilibru care ar asigura o activitate eficientă a Fondurilor în realizarea politicilor de mediu. În elaborarea Conceptului trebuie implicaţi experţii şi persoanele cu funcţii politice relevante, astfel încât rezultatul să fie durabil din punct de vedere politic și financiar și să asigure o eficiență și o transparență maximală în viitoarea activitate a Fondurilor Ecologice.