Sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare din Moldova: este oare necesară o reformă?

Data publicării: Luni, 02 Iulie 2012
Accesări: 5010

La 23 iunie 2011 Centrul Analitic Independent Expert-Grup a organizat masa rotundă ”Sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare din Moldova: este oare necesară o reformă?”, în cadrul căreia a fost prezentat și discutat un studiu cu același nume. La masa rotundă au participat 45 de experți în domeniu, reprezentând cercurile academice, universitare, funcționari guvernamentali, deputați în Parlamentul Republicii Moldova și experți independenți.

Studiul arată că actuala politică de stat în sfera de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) nu este adecvată pentru atingerea rezultatelor așteptate. În cadrul actualului sistem, Academia de Științe este autoritatea principală responsabilă practic de toate etapele și componentele politicii, de determinarea priorităților de cercetare și de executarea activităților de cercetare. Această situație nu este în conformitate cu principiile bunei guvernări, unul din care afirmă că activitățile de elaborare a politicii trebuie să fie separate de cele de implementare și raportare.

Reforma politicii de stat în sfera de CDI din 2004 a avut anumite efecte pozitive asupra finanțării sectorului, dar mai puțin asupra rezultatelor. Dotarea insuficientă cu resurse este una din cauzele acestei stări de lucruri; o altă cauză este amalgamul deficiențelor constatate în organizarea instituțională și administrarea sistemului. Scopuri strategice pentru sfera de CDI nu sunt formulate, prin urmare nu este surprinzător că sectorul practic nu are nici un rol în realizarea obiectivelor naționale de dezvoltare identificate în documentele de planificare strategică. Politica de stat în sfera CDI nu este în mod adecvat evaluată, iar autoritatea de politică este prea diluată. În actualul model de organizare a sectorului CDI lipsește o separare clară între autoritățile responsabile de formularea / implementarea / monitorizarea / raportarea politicilor.

Componența și plasarea instituțională a Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nu este propice pentru îndeplinirea rolului acestuia: Consiliul este organ executiv al Asambleei AȘM, iar membrii săi reprezintă exclusiv interesele comunității științifice. Sistemul face o discriminare în finanțarea membrilor instituționali, de profil și afiliați. Rolul acordat universităților în sectorul CDI este foarte slab comparativ cu potențialul pe care-l au unele universități. Actuala structură instituțională nu permite nici valorificarea maximală a potențialului de absorbție tehnologică și inovativ al sectorului privat.

Rolul procedurii de acreditare nu este clar, aceasta fiind prea rigidă și inoportună în cazul unor activități de cercetare orientate spre aplicații practice. Politicile și procedurile de control intern utilizate în cadrul AȘM nu sunt de natură să asigure valorificarea judicioasă a resurselor publice și să gestioneze în mod eficient conflictele de interese. Totodată, modelul de finanțare instituțională necondiționată și fără criterii clare de la bugetul de stat are multe consecințe negative, inclusiv hazard moral și lipsă de motivații pentru optimizarea structurilor de state administrative și auxiliare extinse. În sfârșit, o bună parte din resursele alocate sferei CDI ajung să finanțeze activități improprii pentru instituțiile de cercetare – cum ar fi educația – în timp ce achiziția de echipament este subfinanțată.

În vederea identificării modelului optimal de reorganizare a sferei CDI au fost analizate patru scenarii: 1) status quo; 2) reforma propusă de AȘM; 3) reforma bazată pe un model descentralizat; 4) reforma bazată pe un model dual. Păstrarea situației de status quo este riscantă din toate punctele de vedere. Reforma propusă de AȘM include mai multe aspecte pur formale, dar o propunere esențială este reforma sistemului de finanțare. Totuși, pe termen lung acest scenariu riscă să degenereze în scenariul status quo. Pentru un model descentralizat - în care cercetarea să fie bazată primordial pe universități - universitățile nu par a fi gata, iar riscurile politice legate de dizolvarea AȘM sunt prohibitiv de înalte. Scenariul 4 – bazat pe modelul dual de organizare a sferei CDI – pare a fi cel optimal, care ar asigura convergența maximal posibilă a intereselor actorilor din sector, ar minimiza riscurile politice ale reformei, ar asigura separarea activităților de elaborare a politicii de cea de implementare, ar reduce riscurile apariției unor conflicte de interese și ar crea motivațiile necesare pentru ca entitățile inovatoare și de cercetare să-și asigure o bază financiară mai durabilă. Prin urmare, modelul dual și este cel recomandat pentru a fundamenta conceptul unei viitoare reforme a sferei CDI. În același timp, această reformă trebuie să fie elaborată într-un cadru participativ cât mai larg, care să includă reprezentanții tuturor grupurilor sociale care au interes față de sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare.

Studiul a fost elaborat în cadrul Programului comun al Consiliului Europei și Uniunii Europene privind susținerea democrației în Republica Moldova. Afirmațiile și concluziile din acest document aparţin autorilor şi nu neapărat reflectă poziţia sau opiniile finanțatorului.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro