LIVE text. MACRO 2019 „Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă”

Tipărește
Data publicării: Luni, 11 Noiembrie 2019
Accesări: 2345

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova au lansat, în cadrul celei de-a șaptea ediții a conferinței internaționale MACRO 2019, Raportul de Stare a Țării – o radiografie cuprinzătoare a situației economice și sociale din țară. Ediția din acest an a adus în discuție impactul inegalităților social-economice asupra stării țării în încercarea de a identifica propuneri cu caracter strategic care să ofere suport categoriilor vulnerabile de populație și să le asigure creșterea veniturilor.

2D2A0023

În deschiderea conferinței MACRO 2019, Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat principalele mesaje din Raportul de Stare a Țării pe anul 2019.

„A crescut decalajul dintre ceea ce se vede în statistici și ceea ce simt oamenii. Indicatorii statistici nu au nicio relevanță pentru că multe grupuri vulnerabile sunt excluse din circuitul economic. Cauza decalajului este modelul defectuos de creștere economică, bazat pe consum, care se perpetuează de ani de zile. Creșterea PIB s-a stabilizat în Republica Moldova în jurul cotei de 4 la sută, dar fără să se producă schimbări structurale. Pentru Republica Moldova 4 la sută nu este o creștere suficientă, pentru că nivelul de la care pornim este foarte scăzut. Pentru economia Republicii Moldova care este cea mai mică economie din regiune, ar fi nevoie de 7-8 la sută pentru o crește economică inclusivă. 80 la sută din PIB-ul Republicii Moldova este generat de consum, mare parte alimentat de remitențe. Iar peste 60 la sută din populație obțin venituri din remitențe și pensii – două categorii care constituie surse nesustenabile și extrem de volatile. În Europa acest indicator este de 40 la sută. Republica Moldova riscă să piardă principalele atuuri pe care miza în atragerea investițiilor – forța de muncă ieftină și remitențe. Forța de muncă ieftină dispare din cauza migrației, a sistemului educațional ineficient și a creșterii salariilor. În plus, rata ocupării informale, adică a muncii la negru sau gri, este în creștere continuă în ultimii ani”.

Ca soluții pentru depășirea acestei situații, Adrian Lupușor sugerează că Republica Moldova are nevoie de acțiuni pentru creșterea competitivității țării. Printre acestea ar fi un sistem educațional care să faciliteze absorbție de inovații, o politică economică și fiscală care să susțină modele de business bazate pe inovații și pe produse de valoare adăugată înaltă. E nevoie de reformarea justiției.

Accesează mesajele-cheie ale Raportului de Stare a Țării 2019

Panelul 1: Creșterea economică și inegalitățile veniturilor

2D2A0183

„Dacă e să urmărim cifrele, sistemul de impozitare și de asigurare cu pensii din Republica Moldova este unul egalitar și inclusiv. Cifrele spun că inegalitatea în Republica Moldova a scăzut în ultimii ani, fiind în jur de 25 la sută. Dar la modul real, percepția publică este foarte diferită, iar cei mai bogați sunt avantajați în acest sistem, pentru că nivelul serviciilor este unul destul de jos, iar cei bogați pot plăti niște servicii în plus”, a declarat Sorin Hadârcă, partener în cadrul Centrului de Analize a Politicilor și Soluții Alternative, CAPSA.

„Furtul miliardului și justiția pe care o avem sunt minusuri enorme în dezvoltarea Republica Moldova. De fapt, percepția subiectivă este că 1% dintre cei mai bogați din Republica Moldova consumă mai mult decât toată pătura de mijloc”. Expertul mai adaugă că „statul capturat” creează niște perversiuni și în domeniul economic. Când un grup restrâns de oameni poate controla politicul și adopta legi care le favorizează capitalurile, asta se resimte de populație ca nedreptate, inechitate, apare percepția că „în țara asta nu există dreptate, deci este mai bine să plec. Oamenii care au agonisit averi ilicite și în consecință care își pot permite ceea ce alții nu-și permit trebuie să fie trași la răspundere și atunci lucrurile și percepțiile se vor schimba”.

„Incidența sărăciei în Republica Moldova arată că există o mare diferență dintre localitățile și regiunile țării. Regiunea centrală este cea mai săracă – cu 10-12 puncte în comparație cu alte raioane. La modul general, Republica Moldova nu mai este considerată cea mai săracă țară din Europa, acum cifrele plasează Ucraina pe această poziție. În Republica Moldova în ultimii ani există o anumită atenuare a sărăciei și a inegalității”, a declarat Anna Akhalkatsi, directoarea biroului Băncii Mondiale în Republica Moldova.

Printre factorii cei mai importanți care generează inegalitatea din societatea Republicii Moldova, Anna Akhalkatsi a menționat așa-numita mobilitate dintre generații. E o situație în care nivelul de educație și de venit al copiilor depinde foarte mult de nivelul părinților. În Republica Moldova generația născută în anii 70-80 și care a prins criza economică de după prăbușirea URSS are copii care nu au avut suficiente șanse la educație și, respectiv, acces la venituri mai mari și un nivel de viață mai bun. În plus, sistemul de pensii are multe inegalități, sunt multe pensii privilegiate pe de o parte, iar pe de altă parte sunt grupuri care nu contribuie la sistem și nu vor avea pensii, cum sunt de exemplu agricultorii.

„Guvernul Sandu lucrează asupra unui „buget al solidarității”, care presupune creșteri ale salariilor, creșterea targhetată a nivelului de asistență socială și creșterea autonomiei financiare a autorităților locale. Acestea nu sunt niște măsuri populiste, ci, din contra, este o investiție în dezvoltarea capitalului uman și a țării pe termen lung”, a declarat în cadrul evenimentului Natalia Gavrilița, ministra Finanțelor a Republicii Moldova.

„Nu este doar diferența de salarii cea care favorizează migrația, ci sunt și așteptările oamenilor vizavi de eficiența Guvernului, participarea la luarea deciziilor – sunt factori care au făcut ca în Europa de Est migrația să nu fie atât de mare către Vest după aderarea la UE a țărilor respective. Pentru oameni este foarte important să aibă speranță. Diferența dintre cifre și percepții apare pentru că oamenii simt inechitate”, a mai spus Natalia Gavriliță.

„În Republica Moldova 33 la sută din PIB sunt cheltuieli bugetare, gestionate de Ministerul Finanțelor, iar majoritate cheltuielilor bugetare sunt întreptate către programele sociale. Cred în necesitatea de a investi în capitalul uman. Toate instituțiile și agenții economici vorbesc despre impactul demografiei asupra activității lor”, mai adaugă ministra.

„Necesitatea investițiilor în capital uman nici măcar nu este discutată la nivel global, este tratată ca ceva firesc. Pilonul de bază în care funcționează UE este incluziunea socială – accesul la piața muncii, garantarea unor drepturi sociale devin caracteristici de bază pentru UE, chiar dacă aceasta este o structură mai degrabă liberală”, spune Cristina Raț, lector la Facultatea de sociologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România.

„Discursul contemporan nici măcar nu contestă necesitatea de investiții în oameni. Subvenționarea activităților economice nu trebuie văzută ca populism, ci ca o necesitate. Dacă nu există un sistem de securitate socială, care să echilibreze crizele economice periodice, vom avea probleme sociale. Politicile egalitare ajung să producă inegalitate, pentru că bunăstarea oamenilor nu se bazează pe procente, ci pe coșul minim zilnic – cantitatea necesară de alimente, servicii, căldură, curent etc. Ajutorul social trebuie în permanență regândit. Mecanismele redistribuite sunt vitale pentru a crea o populație educată și sănătoasă. Efectele investiției extrem de scăzute în educație și sănătate în România în trecut se vad acum. Trebuie văzute nu doar deficitele bugetare create de mecanismele distributive pe termen scurt, dar și de efectele lor benefice pe termen lung”, mai adaugă vorbitoarea primului panel al conferinței Cristina Raț.

Prezentarea lui Sorin Hadârcă poate fi accesată aici.

 

Panelul 2: Implicațiile sociale ale inegalităților economice

2D2A0405

„Tendințele demografice și economice din Republica Moldova din ultimii ani au dus la reducerea decalajelor de venituri și, respectiv, la reducerea pe hârtie a inegalităților. Dar pe termen lung aceste tendințe reprezintă vulnerabilități pentru sectorul social și economic”, spune economistul Iurie Morcotîlo, de la Centrul Analitic „Expert-Grup”.

„În cifre, sărăcia s-a diminuat în ultimii 20 de ani, dar Republica Moldova rămâne mult în urma vecinilor. 44 la sută din familiile din Republica Moldova depind de venituri care nu țin de situația economică, cum sunt pensiile și remitențele. Sectorul agrar au fost perdantul în ultimii ani – decalajul de venituri a devenit enorm: 60 la sută din agricultori sunt în categoria cea mai săracă de populație. Structura forței de muncă arată că ponderea întreprinzătorilor, adică a oamenilor cu venituri mari, este aproape de zero. A crescut în ultimii ani evaziunea fiscală. Al treilea factor care duce la subestimarea inegalităților este faptul că se contabilizează doar veniturile curente, nu și activele mobile și imobile”, adaugă expertul.

„Guvernul își asumă responsabilitatea de a recalcula coșul minim de consum, ceea ce va face să crească imediat și toate contribuțiile sociale. Este o povară bugetară grea, dar necesară, pentru că guvernarea anterioară a evitat intenționat să aducă Coșul minim de consum la nivel real și să publice Indicele sărăciei din Republica Moldova”, a declarat Ala Nemerenco, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Ala Nemerenco spune că pentru a reduce din inegalități, Republica Moldova trebuie să pună accentul pe copiii, pentru a le asigura studii și bunăstare, și pe bătrânii care s-au pomenit într-un sistem absolut inechitabil în care primesc o pensie mult sub limita de subzistență. „400 de mii de oameni din Republica Moldova au venituri sub 1400 de lei, sumă care nu le permite nu doar să trăiască decent, dar chiar și să supraviețuiască”.

„Creșterea economică are un impact foarte mic asupra scăderii sărăciei în Republica Moldova, în comparație cu Georgia, Armenia sau alte țări”, a declarat în cadrul conferinței Lars Johan Lönnback, șeful Misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație în Republica Moldova.

„Printre domeniile cele mai inechitabile din Republica Moldova sunt educația, locuința și sănătatea. 24 la sută din populație sunt private de educație, nu au loc de muncă sau/și nu au unde locui”. Situația ingalităților poate fi schimbată prin politici bine gândite ale Guvernului și partenerilor de dezvoltare, investind mai mult în zonele cu sărăcie mai mare, reducând decalajul dintre zonele rurale și cele urbane, și eliminând inegalitățile legate de vârstă. Este importantă și instruirea pe durata vieții, accesul femeilor la deschiderea de noi afaceri, aducerea în zona legalității a migrației, în sensul eliminării de pe piață a firmelor care vin cu oferte dubioase de angajare în străinătate. Nu în ultimul rând, trebuie valorificată experiența oamenilor care revin acasă după ce au muncit în străinătate, inclusiv prin susținerea lor în deschiderea de afaceri”, adaugă Lars Johan Lönnback.

„Este adevărat că veniturile populației au crescut, chiar și a categoriilor celor mai sărace. Dar de facto, pătura celor mai săraci a migrat către categoria celor vulnerabili, adică a celor care abia supraviețuiesc, și acest transfer a fost facilitat de remitențe și de pensii”, spune expertul economic Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”.

„Lupta cu inegalitățile trebuie asumată politic de factorii de decizii pentru a fi eficientă, în timp ce la noi oamenii pur și simplu și-au luat soarta în mâini și au încercat să-și rezolve problemele singuri. Există 311 mii de salariați în zonele rurale ale Republicii Moldova, dintre care doar 60 de mii sunt oficial angajați în agricultură. Avem și 320 de mii de persoane „ocupate pe cont propriu” în agricultură, oameni care sunt în afara sistemului social. Pentru a fi eficient în combaterea inegalității, statul trebuie să susțină crearea de locuri de muncă pentru cele mai diverse categorii de populație – de la femei la persoane cu nevoi speciale”, adaugă expertul.

„Dintre țările Uniunii Europene, Cehia are cea mai bună performanță în ceea ce privește incluziunea socială, după care urmează Finlanda, Slovacia, Slovenia, Danemarca și Franța. Iar Suedia are cele mai puțin persoane sărace, adică care au privări materiale grave, după care urmează Austria și Luxemburgul. Pentru ca lucrurile să meargă bine într-o țară, cultură politică modernă este un factor important, la fel ca și integritatea politicienilor”, spune sociologul german Alfred Pfaller, ex-reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung în România și Republica Moldova.

„Ce fac aceste țări pentru a menține un nivel bun al incluziunii sociale? În primul rând, au o piață de ocupare a forței de muncă funcțională – locuri de muncă plătite decent, reglementate și protejate rezonabil. Al doilea pilon este sistemul de protecție socială, care acoperă deficiențele pieței de muncă, un sistem de bunăstare care oferă alocații suplimentare celor care nu-și pot permite mai multe lucruri și care asigură un trai decent pentru toți, indiferent de puterea de cumpărare individuală. Iar sistemul de educație și sănătate este inclus în sistemul de bunăstare socială. Spre deosebire de Republica Moldova în țările cu performanță bună fermierii constituie doar un procent mic – 1-2 la sută din forța de muncă. În schimb, este o rată înaltă a industriei prelucrătoare. Al doilea element care explică o piață a forței de muncă funcțională este nu cererea, ci oferta de forță de muncă. În aceste țări, toți adulții sunt bine educați profesional”.

„Dar chiar și țările cu cea mai bună performanță se confruntă cu provocări continui în incluziunea socială – provocările sunt legate de migrație, de îmbătrânirea populației, iar dezvoltarea pieței și limitarea resurselor duce la faptul că persoanele cu venituri mici să locuiască la periferii sau să aibă un acces mai puțin facil la sistemul medical. Iar în țările nordice mai ales o provocare este și singurătatea”, mai adaugă sociologul Alfred Pfaller.

Prezentarea lui Iurie Morcotîlo poate fi accesată aici. 

„Problema inegalităților este subiect de discuție frecvent în societatea noastră, dar aproape că lipsește din discursul public. Cu toate acestea, inechitățile, sunt o caracteristică a societății noastre care împiedică crearea locurilor de munca decente și dezvoltarea economica durabilă”, a declarat la încheierea conferinței MACRO, Ana Mihailov, coordonatoare de programe, Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova.

„În Republica Moldova trebuie să fim atenți la politicile publice care se promovează în ultimul timp ca să nu permitem ca acestea să adâncească și mai mult inechitățile existente. Promovând o cauză nobilă cum este crearea condițiilor prielnice pentru mediul de afaceri și atragerea investițiilor, nu trebuie să vitregim oamenii muncii, care, pe de altă parte, trebuie să ofere brațele de muncă atât de necesare mediului de afaceri. Trebuie să găsim acel echilibru dintre interesele angajatorilor și cele ale angajaților pentru a construi o societate justă și echitabilă. Schimbările ample pe piața muncii ar trebui să fie în centrul preocupărilor noastre. Și aici mă refer la proliferarea locurilor de muncă „atipice”, la slăbirea negocierilor colective, la deteriorarea condițiilor de muncă, la creșterea muncii temporare și altele. Pe scurt, piața muncii a încetat să mai fie o sursă stabilă de prosperitate pentru mulți oameni. Și aici dialogul social, care aproape că lipsește în RM, trebuie să-și recapete rolul său crucial în promovarea competitivității și echității, și în îmbunătățirea prosperității economice și a bunăstării sociale”, a mai adăugat Ana Mihailov.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: