Imprimă această pagină

Accelerarea interconectării pe gaze România - Moldova – o necesitate urgentă pentru a scăpa de constrângerile monopolului rusesc

Audieri publice „Rolul gazoductului Ungheni-Chișinău pentru securitatea energetică a Moldovei” Audieri publice „Rolul gazoductului Ungheni-Chișinău pentru securitatea energetică a Moldovei”
Data publicării: Vineri, 22 Februarie 2019
Accesări: 672

Deși primii pași pentru schimbarea dependenței Moldovei de gazele rusești a fost făcută acum câteva zile, odată cu demararea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău, o serie de îngrijorări încă planează asupra proiectului de interconectare pe gaze România – Republica Moldova. Printre acestea se numără capacitatea Transgazului de a finaliza lucrările pe teritoriul românesc și dificultățile de contractare a lucrărilor de construcție a celor 7 loturi de licitații în care a fost împărțit proiectul Ungheni-Chișinău, în Moldova. Astfel, darea în exploatare și demararea exportului de gaze către consumatorii din Moldova până în anul 2020 riscă să fie în întârziere.

Potrivit experților, o parte din îngrijorări țin de capacitatea companiei Transgaz de a finaliza lucrările pe teritoriul românesc. Implicarea operatorului român în alte proiecte de interconectare, precum Bulgaria-România-Ungaria, ridică întrebarea dacă acesta va reuși să gestioneze mai multe proiecte în paralel, având în vedere solicitarea de forță de muncă, achiziționarea materialelor și coordonarea propriu-zisă a lucrărilor de construcție.

„Construcția conductei Ungheni-Chișinău a întâmpinat mai multe dificultăți inclusiv legate de transferarea responsabilității pentru interconectare către România, prin privatizarea Vestmoldtransgaz de către operatorul român Transgaz. Întârzierile legate de îndeplinirea condiţiilor de privatizare, inclusiv obținerea autorizațiilor necesare și reglementarea modului de expropriere a terenurilor afectate au lungit procesul de rezolvare a procedurilor tehnice și legale până în a doua jumătate a anului 2018. Întârzieri generează și lipsa ofertelor în ceea ce privește lucrările de construcție prevăzute în cele 7 loturi de licitații, în care a fost împărțit proiectul. Lipsa unei surse alternative de procurare a gazelor reprezintă alt punct slab al autorităţilor de la Chişinău în negocierile unui nou contract cu Gazprom, care expiră în decembrie 2019”, susține Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic în cadrul comunității Watchdog.md.

O altă problemă a interconectării ține de rentabilitatea economică a acesteia și exploatarea optimă a conductei. „Realitatea e că proiectul în sine nu este rentabil economic decât dacă este utilizată capacitatea maximă a interconectorului, la un nivel de tarif adecvat. Or, capacitatea de 1,5 miliarde m3 pe an înseamnă că conducta trebuie exploatată pe durata întregului an, indiferent de sezon. Având în vedere sezonalitatea consumului de gaze, Moldova ar avea nevoie de capacități de înmagazinare, capacități care în  acest moment îi lipsesc. Fără depozitarea gazelor, doar jumătate din capacitatea maximă a conductei ar putea fi folosită (700-800 milioane m3)”, conchide Denis Cenușă, director de program în cadrul Expert-Grup.

Reușita proiectului de interconectarea România – Moldova mai depinde și de măsura în care reglementatorul pieței (ANRE) va aplica un tratament nediscriminatoriu între noii veniți și furnizorii existenți deja în piață. Astfel, furnizorii români vor fi reticenți să intre pe o piață dacă unor jucători li se permite să încalce prevederile legale. „Furnizorii români nu ar reuși să se adapteze într-o piață în care Gazprom furnizează gaze către regiunea transnistreană, prin intermediul Moldovagaz, fără ca gazul consumat să fie achitat de ani de zile. Aceasta constituie o altă sursă de risc pentru exportatorii români de gaze, care ar evita intrarea pe o piață unde există asemenea practici de concurenţă neloială”, declară Ana Otilia Nuțu, expert în energie în cadrul Expert Forum.

În calitate de soluții, experții reiterează necesitatea de a asigura liberalizarea de jure și de facto a pieței energetice atât de către autoritățile din România, cât și cele din Republica Moldova. În mod prioritar, reglementatorul moldovenesc trebuie să realizeze separarea infrastructurii de transport de interesele furnizorilor și să garanteze accesul neîngrădit la rețeaua de gaze oricărui furnizor. Importul de gaze din România poate avea loc dacă ANRE va aproba un tarif unic pentru toată infrastructura de transportare a gazelor, indiferent din ce direcţie vor fi livrate gazele în Moldova.

Descarcă nota

O galerie de poze și înregistrarea live a evenimentului pot fi accesate mai jos.

Contacte pentru mass-media, Natalia Chitii, specialist în comunicare „Expert-Grup”


Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Reconectați Republica Moldova: Cum să aducem gaz natural în conducta Iași-Ungheni?”, sprijinit financiar de Ambasadei Olandei.

FaLang translation system by Faboba