Recuperarea economică pentru 2016 – 2017 – tendință durabilă sau vârf de aisberg?

Tipărește
Data publicării: Joi, 08 Decembrie 2016
Accesări: 1910

Centrul Analitic Independent Expert-Grup, lansează astăzi, 8 decembrie, cea de-a XV-a ediție a revistei MEGA, cu genericul „Recuperarea economică pentru 2016 – 2017: tendință durabilă sau vârf de aisberg?”. Potrivit experților, deși anul economic 2016 a fost mai favorabil comparativ cu 2015, iar prognoza pentru 2016 – 2017 estimează o creștere a economiei de aproximativ 3-4%, competitivitatea și durabilitatea acestei creșteri rămân principalele provocări ale anului care vine.

După recesiunea din 2015 (-0,5%), Produsul Intern Brut înregistrează o recuperare marginală în 2016, estimată la circa 3%, datorită creșterii înregistrate în sectorul terțiar, dar și cel agricol. Pe de altă parte, motivele creșterii înregistrate în cele două sectoare, au repercursiuni asupra durabilității și competitivității acesteia, în condițiile în care sectorul terțiar și-a revenit datorită creșterii modeste a consumului, iar agricultura a înregistrat o creștere compensatorie, după seceta din anul 2015.

În ceea ce privește sectorul industrial, experții prognozează o anumită revigorare a sectorului care va duce la o dinamizare marginală a exporturilor, precum și la o creștere modestă a activității investiționale pe fondul efectelor relaxării politicii monetare, dar și stabilizării politice (efectul post-electoral).

Adrian Lupușor, directorul executiv Expert – Grup, coautor al publicației, afirmă că: „Principala provocare imediată ține de riscul inducerii în eroare a decidenților de politici economice de către tendințele economice, care la suprafață arată relativ bine, însă conțin multe subtilități îngrijorătoare. Astfel, în pofida creșterii economice pozitive anticipate pentru 2017, autoritățile nu trebuie să înăsprească povara fiscală, în același timp trebuie să relaxeze mai activ politica monetară și sa fie foarte prudenți în promovarea austerității bugetare”.

Ca și provocări pe termen mediu și lung, autorii atenționează asupra nivelului scăzut al productivității muncii, care subminează competitivitatea economiei moldovenești, atât din punct de vedere al prețului forței de muncă, cât și a calității acesteia, și alimentează în lanț incapacitatea țării de a valorifica pe deplin potențialul oferit de ZLSAC cu UE. Pe termen lung, deficitul balanței de plăți, agravat de nivelul înalt al datoriei externe (care este practic echivalentă cu PIB-ul), precum și de influxurile modeste de investiții străine directe (Moldova se află, în mod tradițional, pe ultimele locuri în Europa la capitolul ISD per cap de locuitor) generează riscuri care vizează stabilitatea macroeconomică a țării.

În calitate de soluții, autorii recomandă echilibrarea deficitului de cont curent și stimularea investițiilor, prin înlăturarea celor top 3 bariere pentru investitorii străini (i) corupția; (ii) instabilitatea politicilor; și (iii) instabilitatea politică, acestea pot fi înlăturate prin eforturi consolidate, pe termen lung, doar în baza unei voințe politice ferme. În acest sens, autoritățile trebuie să urgenteze (iar pe alocuri să deblocheze) reforma justiției și să implementeze o reformă efectivă a administrației publice. Dezvoltarea unui serviciu public transparent, profesionist și centrat pe interesele populației și ale mediului de business, susținut de un sistem al justiției incoruptibil, sunt principalii factori care vor impulsiona activitatea investițională în Republica Moldova, cu efectele necesare asupra productivității muncii, competitivității țării și durabilității modelului de creștere economică.

Tipărește

Implicare

 


 

baner-scoala-mea-expert-grup

 



UE-Moldova