Un nou an de criză economică pentru regiunea transnistreană – recesiune de 6% în 2016 (estimări)

Tipărește
Eugene Romanenko, Flickr.com Eugene Romanenko, Flickr.com
Data publicării: Marți, 26 Iulie 2016
Accesări: 5514

Situația economică din regiunea transnistreană continuă să se agraveze. După ce în 2015 economia regiunii s-a contractat cu circa 20%, aceasta urmează să-și continue declinul și în 2016, fiind anticipată o scădere de circa 5-6%. Estimările au fost făcute de Expert-Grup în cadrul celui mai recent număr al „Revistei economice regionale: regiunea transnistreană”, publicată cu suportul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” - finanțat de UE și implementat de PNUD.

Recesiunea economică din 2016 urmează să fie cauzată de reducerea celor trei componente de bază ale cererii agregatescăderea consumului gospodăriilor cu 5%, pe fondul reducerii salariilor și scăderii remiterilor, scăderea consumului administrației regionale pe fondul deficitului bugetar enorm, estimat la circa 15% din PRB în 2016 și reducerea investițiilor de capital ale firmelor cu 10-12%, în condiții de limitare a accesului la credite și a exodului de capital din regiune.

O bună parte din vină pentru criza economică și socială de proporții din stânga Nistrului este legată de problemele economice din regiune, în special în dreapta Nistrului, Rusia și Ucraina. Totuși, criza ar fi mult mai puțin dramatică dacă autoritățile din regiune ar fi mai bine pregătite din punct de vedere fiscal, bugetar, monetar și economic pentru asemenea șocuri negative. „Economia regiunii transnistrene a întâmpinat criza cu deficit bugetar și de cont curent de proporții, baza fiscală îngustă determinată de lipsa sistemului de TVA și un vast sector informal, portofolii înalte de credite neperformante în bănci, bază tehnico-materială învechită la principalele întreprinderi și rezerve valutare minime în paralel cu un regim fixat al cursului de schimb, care nu are nimic în comun cu realitățile economice”, a declarat în acest context Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup și co-autor al raportului.

DSC 0146

 Raportul a fost lansat în cadrul unui eveniment cu ușile închise, conform regulii Chatham House

Mai mult, problemele economice au fost afectate și de ciclul electoral din regiune, care a generat conflicte politice interne, în special între puterile „executive” și „legislative”, fapt ce nu doar a tergiversat pasul reformelor, ci și a alimentat unele politici populiste, cu riscuri majore suplimentare pentru viitorul apropiat. Menținerea cursului artificial al „rublei transnistrene” a fost una din acele măsuri populiste care a agravat suplimentar climatul economic, deși deprecierea controlată era măsura evidentă din punct de vedere economic.

Cursul de schimb artificial a cauzat un deficit acut de valută în regiune și a lovit în competitivitatea exportatorilor transnistreni. În plus, piața neagră de valută s-a extins, unde “rubla transnistreană” s-a depreciat cu până la 50%. La rândul său, aceasta a cauzat un deficit acut de produse de import, alimentând „turismul alimentar” -  oamenii fiind nevoiți să plece în afara țării pentru a cumpăra produsele lipsă.  „Având în vedere deficitul de cont imens, care echivalează aproximativ cât PIB-ul regiunii, deprecierea este inevitabilă, iar amânarea deprecierii controlate ar putea duce la o prăbușire necontrolată “a monedei transnistrene” cu consecințe economice și sociale grave”, a declarat Alexandru Fală, co-autor al raportului.

Raportul a mai notat principalele cinci riscuri cu care se va confrunta economia transnistreană în următorii 2-3 ani: (1) Sectorul bancar decapitalizat și „intoxicat” cu credite neperformante; (2) Incertitudinea din industria energetică din regiune, în condițiile în care autoritățile de la Chișinău se află sub presiune publică și financiară de a întrerupe contractul de livrare a energiei electrice cu reprezentanții din regiunea transnistreană; (3) Constrângerile bugetare și structurale servere, cauzate de un aparat administrativ extins și costisitor, unde aproape 45% din totalul salariaților din regiune sunt angajați în sectorul public. Aceste constrângeri vor impune decizii costisitoare din partea administrației pentru gospodăriile casnice din regiune; (4) Problemele de competitivitate ale sectorului industrial, cauzate de deprecierea bazei tehnice, insuficienței investițiilor și a unui climat de afaceri neprietenos; (5) Scăderea populației, care generează scăderea ofertei și insuficiență de brațe de muncă pentru potențialele noi locuri de muncă. 


Descarcă raportul (RO)


Această publicație este elaborată în cadrul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” - finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia Uniunii Europene sau a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. De asemenea, autorii conștientizează riscurile legate de posibilele probleme de calitate a datelor statistice, pe care le-au utilizat cu maximă precauție.

 eu logo 2 UNDP Logo Large 

contractat cu circa 20%, aceasta urmează să-și continue declinul și în 2016, fiind anticipată o scădere de circa 5-6%. Estimările au fost făcute de Expert-Grup în cadrul celui mai recent număr al „Revistei economice regionale: regiunea transnistreană”, publicată cu suportul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” - finanțat de UE și implementat de PNUD.

Recesiunea economică din 2016 urmează să fie cauzată de reducerea celor trei componente de bază ale cererii agregate – scăderea consumului gospodăriilor cu 5%, pe fondul reducerii salariilor și scăderii remiterilor, scăderea consumului administrației regionale pe fondul deficitului bugetar enorm, estimat la circa 15% din PRB în 2016 și reducerea investițiilor de capital ale firmelor cu 10-12%, în condiții de limitare a accesului la credite și a exodului de capital din regiune.

O bună parte din vină pentru criza economică și socială de proporții din stânga Nistrului este legată de problemele economice din regiune, în special în dreapta Nistrului, Rusia și Ucraina. Totuși, criza ar fi mult mai puțin dramatică dacă autoritățile din regiune ar fi mai bine pregătite din punct de vedere fiscal, bugetar, monetar și economic pentru asemenea șocuri negative. „Economia regiunii transnistrene a întâmpinat criza cu deficit bugetar și de cont curent de proporții, baza fiscală îngustă determinată de lipsa sistemului de TVA și un vast sector informal, portofolii înalte de credite neperformante în bănci, bază tehnico-materială învechită la principalele întreprinderi și rezerve valutare minime în paralel cu un regim fixat al cursului de schimb, care nu are nimic în comun cu realitățile economice”, a declarat în acest context Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup și co-autor al raportului. 

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro