CHIȘINĂU // Republica Moldova a intrat în mari dificultăți financiare odată cu suspendarea finanțării de către unii parteneri de dezvoltare. Efectul financiar direct și imediat al acestor înghețări de fonduri va constitui circa 3 miliarde de lei, conform unei analize publicate de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.
Ca urmare a acestor evoluții, Ministerul Finanțelor a blocat aplicarea cheltuielilor prevăzute în bugetul 2015, o decizie legală și firească contextului economic actual. Reamintim că blocarea cheltuielilor bugetare a mai avut loc și în 2009, imediat după alegerile din aprilie, când Guvernul Greceanîi, determinat de izolarea țării la acea etapă, a aplicat blocarea cheltuielilor bugetare în proporție de 20 %.
Așadar, ca urmare a ratării finanțării externe de circa 3 miliarde de lei, lipsa de acoperire financiară a Guvernului va fi și mai pronunțată. În plus, din cauza lipsei de acces a țării noastre la resurse creditare pe piețele internaționale, există imposibilitatea de a substitui resursele financiare externe care nu vor mai intra în buget și astfel limitând și mai mult soluțiile Guvernului. Mai mult decât atât, resursele interne de împrumut au devenit mai scumpe, în condițiile în care rata medie ponderată a Valorilor Mobiliare de Stat pe piața primară (rata dobânzii pe care o plătește guvernul pentru a se împrumuta pe intern), a atins 16.63% în primele șase luni în 2015, față de 5.5% cât era la începutul lui 2014.
În aceste condiții, se impun măsuri imediate pentru redresarea situației şi readucerea certitudinii şi previzibilității macroeconomice în Republica Moldova. În primă instanță, trebuie abandonată ideea autoizolării Republicii Moldova, promovată de către politic, iar după investirea noului Guvern este necesară înzestrarea acestuia cu un mandat cert şi suport politic necesar pentru reluarea discuțiilor şi negocierilor pentru un nou acord cu FMI.
De asemenea, guvernul nou instaurat va trebui să elaboreze urgent un plan propriu anti-criză de doi ani. Acest plan ar reprezenta o agendă de măsuri imediat aplicate, dar şi un set de reforme iniţiate pentru a fi credibili în comunicarea cu societatea şi cu partenerii externi de dezvoltare. Notițele de politici prezentate de către partenerii de dezvoltare în februarie 2015 trebuie să servească drept repere majore ale acestui plan anticriză.
„Rectificarea bugetului pentru anul 2015 este prioritatea nr. 1 al viitorului Guvern şi măsura zero din planul anti-criză al Guvernului. Însăși supraviețuirea sistemului bugetar și respectiv a instituțiilor bugetare depind de ajustarea şi reevaluarea cadrului macroeconomic, reevaluarea disponibilului de finanţare, a cheltuielilor , cât și de consolidarea fiscală pentru 2015”, a declarat Veaceslav Negruță, director programe Expert-Grup și autorul analizei.
În plus, trebuie întreprinse acțiuni concrete de de-offshore-izare a tranzacţiilor comerciale, prin eliminarea companiilor off-shore din contractele cu implicarea banului public. Acest pas va permite ca fluxurile financiare să deservească sistemul economic intern, fără tentație de evadare în paradisuri fiscale. Datorită unor astfel de acțiuni se va obține şi consolidarea fiscală atât de necesară.
Raportul a fost publicat în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordului de Asociere și a ZLSAC dintre UE și Ucraina, Georgia și Republica Moldova”, condus de Centrul Pentru Studii de Politici Europene (CEPS) din Bruxelles, în parteneriat cu Expert-Grup, cu suportul financiar al Agenției Suedeze pentru cooperare internațională și dezvoltare (Sida). Opiniile exprimate de autorii studiului nu reflectă neapărat și opinia donatorului/partenerului proiectului.
