Iulia Sirghi-Zolotco

Iulia Sirghi-Zolotco

Economiile din dreapta și stânga Nistrului continuă să se distanțeze reciproc, fapt ce va complica implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE pe teritoriul regiunii transnistrene.Conform ultimelor date disponibile, pe parcursul trimestrului 2 al anului curent, indicele de convergență, calculat trimestrial de EXPERT-GRUP, a constituit 93,5% și a scăzut cu 0,6 p.p. față de valoarea înregistrată în T1:14. Publicația identifică cauzele creșterii acestor disparități și principalele provocări economice din viitorul apropiat pentru regiunea transnistreană. 

Realitatea Economică Transnistreană este o publicație trimestrială ce identifică cele mai importante evoluții economice și politice din raioanele de est ale Republicii Moldova. Cititorii săi sunt decidenții de politici, directorii executivi ai companiilor locale, străine și ai băncilor comerciale, reprezentanţii instituţiilor internaţionale, ambasadelor și partidelor politice, jurnaliștii economici, care activează pe ambele maluri ale Nistrului.

Monday, 20 January 2014 10:41

Concurs angajare expert achiziții publice

Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP anunță concurs de angajare a doi experți care să presteze servicii de consultanţă pentru analiza procesului integral al achizițiilor publice în Republica Moldova. 

Pentru mai multe detalii va rugăm să găsiți termenii de referință specifici anexați.

Candidații interesați sunt rugați să depună CV-ul și o scrisoare de referință precum și să specifice rata zilnică solicitată pentru prestarea serviciillor până la data de 28 ianuarie 2014, ora 18:00 la următoarea adresă:  iulia@expert- This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , cu subiectul „Achizitii publice”.

Tuesday, 07 January 2014 16:25

Concurs angajare expert

Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP anunță concurs de angajare a unui expert care să presteze servicii de consultanţă privind elaborarea raportului „Transparența bugetară în municipiul Chișinău”.

Pentru mai multe detalii va rugăm să găsiți termenii de referință specifici anexați.

Candidații interesați sunt rugați să depună CV-ul și o scrisoare de referință care trebuie sa includă și rata zilnică solicitată pentru prestarea serviciillor până la data de 15 ianuarie 2014, ora 18:00 la următoarea adresă:  iulia@expert- This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , cu subiectul „Transparența bugetară în municipiul Chișinău”.

This study is developed based on a structural model with regression equations which shows the quantitative features of the Moldova economic relationships. The causal relationships, as well as external variables were determined under the opinion of experts and a proper literature. This model includes observations that show the evolution of the economic variables for the Q1:2000 until Q2: 2013 period.

The external variables were represented by those indicators whose dynamics is determined by phenomena happening outside the national economy or qualitative variables. Foreign currency inflows: remittances (REM), Foreign Direct Investments (FDI), exports’ payments (XMS) are generally dependent on the economic evolution of the countries from which these payments come.

Small economies have the ability to influence the international economic inflows. Therefore, the indicators which show these inflows are considered external variables. A similar situation can be recorded when referring to import prices, estimated through the Unitary Value Index (IVU). The internal gas rate (PGAZ) is regulated and mostly depends on the import price for gas. 

Aderarea la ZLSAC aduce beneficii economice și sociale nete pentru Republica Moldova, în timp ce UV RBK va avea efecte adverse. Estimările econometrice relevă în mod clar avantajele aderării la ZLSAC cu UE. Astfel, calculele sugerează că, în cazul aderării la ZLSAC, economia Moldovei se va extinde cu circa 6,4%, în timp ce opțiunea UV RBK va determina contractarea acesteia cu 4%.  În același timp, aderarea la UV RBK va duce la pierderea de către producătorii autohtoni a pieței comunitare, care atrage circa 45% din totalul exporturilor atât de pe malul drept, cât și de pe malul stâng al Nistrului. Cauza rezidă în obligativitatea adoptării politicii vamale rusești și ajustarea la standardele rusești, care nu sunt recunoscute pe plan mondial, spre deosebire de cele comunitare. Avantajele ZLSAC țin de creșterea accesului producătorilor moldoveni pe piața UE, a Turciei, dar și pe alte piețe, deoarece standardele comunitare sunt recunoscute pe plan mondial. Totodată, liberalizarea importurilor va spori concurența pe piața internă, ceea ce, în final, va contribui la diminuarea prețurilor și creșterea diversității și calității produselor. De rând cu ameliorarea atractivității investiționale, aceasta va spori bunăstarea populației și competitivitatea economiei moldovenești. În cazul aderării la UV RBK, pe lângă barierele tarifare, exportatorii moldoveni vor trebui să se confrunte și cu importante bariere non-tarifare pe piața comunitară și nu doar. Totodată, din cauza tarifelor vamale mai mari la import se vor scumpi produsele de consum și produsele investiționale importate din UE. Aceasta va lovi în competitivitatea economiei moldovenești, în climatul investițional și bunăstarea populației. 

Infograficul integral poate fi vizualizat la lurmatorul link.


Due to its geographic position, Moldova has constantly been at the crossroad of the most important integrationist processes on the European continent: European and Euro-Asian integration. Although Moldova chose as early as in 2005 the first option as the main strategic objective for its foreign and domestic policy, the society and the political elite is still divided with regard to the two integration options. This division has become even larger in the past years on the background of domestic political tensions, deeper integration in the European Union and the acceleration of the establishment of the Euro-Asian Economic Union, based on the Russia-Belarus-Kazakhstan Customs Union (RBK CU) established in 2010. This issue becomes even more relevant on the eve of the Eastern Partnership Summit in Vilnius, when Moldova is expected to sign the Association Agreement (AA) with the European Union, which includes a clause regarding the establishment of the Deep and Comprehensive Free Trade Area (DCFTA). To this effect, it is necessary to replace the political speculations on this subject, which have become more frequent lately, with an objective and rational analysis on the economic and social effects of Moldova’s joining the DCFTA with EU and RBK CU. This paper makes an overview of the main implications and risks of Moldova’s two integration options.

In the second quarter, there has been recorded a certain amount of progress, but also some downfalls, which diminished the expected impact of the actions taken.

In the justice sector, several Acts related to the justice sector reform have been adopted. The positive effects of these actions will be visible once the political will is going to be obvious. Also there is tendency of politicization of the Law institutions, which represents a treat for the political stability.

Although several efforts were undertaken in order to improve the population’s well being, the effects are yet to be seen and are less felt by the majority of the population. So that the income level of population stays at a deficient level. Consumption is still mainly stimulated by the remittances from abroad, which slightly increased recently.

Moldova expressed her intention to initiate a dialogue with IMF regarding the signing of a new agreement. This one will involve a series of conditions which could distress the Moldovan Government, especially in wake of the elections.

The Q2 also attests an increase in unemployment rate, which shows the economy’s lack of employment capabilities and labour force utilization.

Disclaimer: This report is only available in Romanian.

În cadrul ședinței Guvernului din 21 august, va fi prezentat spre aprobare proiectul de lege privind Comitetul Național pentru Stabilitatea Financiară. În general, considerăm oportună existența și buna funcționare a unei asemenea instituții menite să prevină crizele financiare din sistem, iar în cazul în care acestea nu vor putea fi prevenite să îmbunătățească coordonarea instituțională în vederea atenuării repercusiunilor acestora. Însă, considerăm că modul în care Comitetul este propus să funcționeze este unul defectuos. Astfel, principalele probleme asociate cu acest proiect de lege sunt: (i) acesta tinde să lezeze independența Băncii Naționale a Moldovei, (ii) componența acestuia nu este reprezentativă, (iii) este vulnerabil politic, (iv) creează hazarduri morale în rândul instituțiilor financiare, (v) predispune la utilizarea irațională a resurselor din cadrul Fondului de Rezervă a Guvernului. Prin urmare, recomandăm ca proiectul de lege în forma prezentă să nu fie aprobat și să fie reexaminat pentru a înlătura problemele depistate.

Probleme depistate:
• Atribuțiile Comitetului se suprapun parțial cu cele ale Băncii Naționale a Moldovei. Conform Legii cu privire la BNM, aceasta:

  • „licenţiază, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare” (art. 5, lit. d)
  • „supraveghează sistemul de plăţi în republică şi facilitează funcţionarea eficientă a sistemului de plăţi interbancare” (art. 5, lit. f).
  • „întocmeşte analize economice şi monetare şi în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului” (art. 5, lit. c).

• Suprapunerea atribuțiilor devine și mai problematică având în vedere caracterul obligatoriu a deciziilor adoptate de către Comitet.

  • Recomandare: Deciziile comitetului urmează a avea rol consultativ pentru a nu crea suprapuneri cu deciziile BNM, care este principala instituție responsabilă de menținerea stabilității sistemului bancar.Totodată, atribuirea rolului consultativ Comitetului va elimina riscul lezării independenței băncii centrale.

• Statutul Comitetului de organ colegial fără personalitate juridică (art. 4) nu corelează cu prevederile din art. 7, al. (1), lit. a din proiectul de lege, conform căruia deciziile Comitetului urmează a fi executate în mod obligatoriu. Este o prevedere lipsită de sens, atât din punct de vedere juridic, cât și managerial.

  • Recomandare: Reiterăm necesitatea atribuirii Comitetului statut consultativ.

• Banca Națională a Moldovei este o persoană autonomă și se subordonează doar Parlamentului (art. 1, al. (2)). Faptul că deciziile luate de Comitet poartă caracter obligatoriu și pot viza activitatea BNM, reprezintă o imixtiune directă în activitatea băncii centrale, fiind subminată independența acestei instituții. Mai mult decât atât, instituirea unei pârghii legale prin care BNM poate primi ordine cu titlu obligatoriu din partea altor structuri guvernamentale, contravine bunelor practici privind independența băncilor centrale. Totodată, nu este clar cum va fi respectată prevederea din art. 7, al. (5), conform căreia Comitetul nu preia competențele nici unei autorități publice.

  • Recomandare: Statutul și rolul Comitetului necesită a fi revizuite și clarificate.

• Comitetul urmează a fi prezidat de către Prim-ministru, care prin definiție este o funcție politică.

  • Recomandare: În vederea asigurării imparțialității deciziilor adoptate de Comitet, este necesar ca președintele acestuia să fie o persoană neutră din punct de vedere politic. Luând în considerație atribuțiile, dar și expertiza BNM în domeniul respectiv, recomandăm ca președinția Comitetului să fie atribuită guvernatorului băncii centrale.

• Proiectul de lege nu prevede mecanisme de responsabilizare a membrilor Comitetului pentru deciziile luate. Astfel, aceștia sunt incluși automat în componența Comitetului, fără a fi specificată careva perioadă de activitate.

  • Recomandare: Pentru a asigura un proces decizional calitativ este necesar de sporit nivelul de responsabilitate a membrilor Comitetului. În acest sens, propunem numirea fiecărui membru prin votul Parlamentului. Totodată, recomandăm stabilirea unei perioade maxime în care membrii își pot exercita mandatul (5 ani), după care să fie realeși sau, la necesitate, schimbați cu alte persoane mai competente. În plus, Comitetul urmează să raporteze anual în fața Parlamentului.

• Acordarea suportului instituțiilor financiare din contul Fondului de rezervă a Guvernului este o practică defectuoasă și creează hazarduri morale în rândul agenților economici din sistem.

  • Recomandare: Este necesară excluderea acestei mențiuni. În primul rând, managerii trebuie să poartă răspundere directă pentru performanța instituțiilor financiare pe care le administrează. În al doilea rând, esența Comitetului ține de depistarea ex ante a riscurilor sistemice și înlăturarea acestora, în timp ce sarcina „salvării” unor instituții aflate în dificultate nu trebuie să figureze în competențele acesteia.

• Componența Comitetului nu este reprezentativă.

  • Recomandare: Este necesar de completat componența Comitetului cu Președintele Bursei de Valori, Președintele Asociației Băncilor și un expert independent în domeniul financiar, conform experienței internaționale.

Riscurile majore:
• Activitatea Comitetului ar putea fi vulnerabilă la eventualeleinfluențe cu caracter politic și ar putea deveni o platformă pentru promovarea agendei unui anumit partid. Aceasta ar putea afecta și credibilitatea instituției și, respectiv, eficiența deciziilor adoptate și măsurilor întreprinse.
• Caracterul obligatoriu al deciziilor adoptate de Comitet lezează independența Băncii Naționale a Moldovei care este organul principal de monitorizare și supraveghere a sistemului bancar.
• Suprapunerea atribuțiilor Comitetului cu cele ale BNM ar putea crea ambiguități regulatorii și, în final, ar putea afecta negativ activitatea instituțiilor financiare.
• Drept rezultat al expunerii politice a Comitetului și al suprapunerii atribuțiilor cu banca centrală, va fi afectată atractivitatea investițională a sectorului financiar.
• Posibilitatea salvării instituțiilor financiare din faliment din contul Fondului de rezervă a Guvernului creează hazarduri morale în rândul băncilor comerciale și altor instituții din sistemul financiar. 
• La rândul său, aceasta creează premise pentru utilizarea irațională a banilor publici.

 

Acest material/publicație este realizat de Grupul de lucru „Economie, Finanțe și Mediu Antreprenorial” din cadrul Consiliului Național de Participare cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA precum și cu suportul fundației Open Society Institute. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida, al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA, sau al fundației Open Society Institute.

Economia Moldovei va înregistra o redresare minoră în 2013, urmată de o stabilizare moderată în 2014. Astfel, condiţiile climaterice favorabile din anul curent vor declanşa o creştere compensatorie de 20% în agricultură, care va asigura circa jumătate din creşterea prognozată de 4,4% a PIB-ului pentru 2013. În anul următor, economia va fi alimentată în primul rând de sectorul serviciilor, care va asigura aproape jumătate din creşterea prognozată de 4,6% a PIB-ului pentru 2014.

În general, economia Moldovei rămâne puternic dependentă de consumul final, care va continua să fie principalul factor de creștere pe termen scurt și mediu. Prin urmare, riscurile și vulnerabilitățile anterioare, asociate modelului de creştere economică bazată pe consum și deficit comercial înalt, vor persista, dacă nu se vor întreprinde acţiuni hotărâte pentru a consolida competitivitatea ţării. În acest scop, este necesar, un Serviciu Vamal eficient, o infrastructură rutieră modernizată, transfer tehnologic facilitar și un sistem judecătoresc transparent, responsabil și eficient.

Infograficul poate fi vizualizat aici.

The Moldovan economy will post a fledgling recovery in 2013, being followed by a moderate stabilization in 2014. Hence, favorable climate conditions from the current year will trigger a 20% compensatory growth in agriculture, which will ensure about half of the 4.4% of the forecasted GDP growth for 2013. For the next year, the economy will be primarily driven by the services sector, which will contribute to about half of the forecasted 4.6% GDP growth in 2014. All in all, the Moldovan economy remains strongly dependent on the final consumption, which will continue to be the main driver of economic growth in short- and medium-term. Therefore, the previous risks and vulnerabilities associated with an economic growth model based on consumption and high trade deficit will persist, unless decisive actions for strengthening the country’s competitiveness will be undertaken. For this to happen, it is necessary at least to increase the efficiency of the Customs’ Service, modernize the road infrastructure, facilitate the technological transfer and set up a transparent, accountable and efficient judicial system.

Access the monitoring application

apl1 en
aplicat6en
apl2 en
aplicat71en
apl3 en
aplicat8en

Projects

scoala en

lapunct en

budget en