Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Asociația Obștească „Centrul Analitic Independent Expert-Grup” anunță tender pentru selectarea unei companii care să efectueze auditarea raportului financiar ce acoperă perioada ianuarie – decembrie 2019 pentru implementarea proiectului „Înțelegerea Acordului de Asociere și a ZLSAC dintre UE și Ucraina, Georgia și Republica Moldova”. Termenii de referință detaliați sunt anexați.

Pentru participare la concurs, ofertantul trebuie să trimită la adresa  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  următoarele documente:

  • CV-ul organizației din care să reiasă activitățile de audit relevante precum şi valoarea proiectelor auditate;
  • Oferta financiară.

Cerințe minime înaintate companiilor participante:

  • 5 ani de activitate;
  • Experiență cu auditarea proiectelor finanțate de SIDA precum și alți donatori internaționali.

Prioritate se va acorda companiilor cu experiență de minim 5 ani în auditarea proiectelor cu valoarea minima de 250.000 EURO. 

Termenul limită de depunere a ofertelor este: 3 martie 2020, ora 10:00.

Perioada de desfășurare a auditului (colectarea datelor): orice perioadă cuprinsă între 16 martie - 31 martie 2020.

Termenul limită de prezentare a raportului de audit: 3 aprilie 2020

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , tel. 79 033 684. Persoană de contact Iulia Sîrghi-Zolotco.

Termeni de referință 

Un editorial semnat de Adrian Lupușor și Dumitru Pîntea pe marginea inițiativei de diversificare a surselor de finanțare a soldului (deficitului) bugetului de stat prin emiterea unui Eurobond pe piețele financiare internaționale

Contextul

În ultimul timp tot mai mult se vehiculează ideea diversificării surselor de finanțare a soldului (deficitului) bugetului de stat prin emiterea unui Eurobond pe piețele financiare internaționale. Recent, Guvernul a prevăzut această posibilitate odată cu aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”. Astfel, ținând cont de tendința de diminuare a intrărilor de împrumuturi în condiții concesionale de la instituțiile financiare internaționale, pe termen mediu, Republica Moldova urmează să acceseze noi oportunități de finanțare, atât pe piața financiară internă, cât și pe cea externă. Una din opțiuni presupune accesarea pieței financiare internaționale și emiterea unui Eurobond cu maturitatea de 7 ani în sumă totală de 500,0 mil. USD, cu scopul enunțat de a extinde maturitatea portofoliului, de a diversifica baza investițională și de a acoperi insuficiența de resurse externe care a fost prognozată pentru anii 2021 și 2022.

Notă: Eurobond (sau Euro-obligațiune) este un instrument prin care un Guvern se împrumută pe piața internațională de capital, în valută străină, în baza unor condiții comerciale stabilite de piață. De regulă, Eurobond-urile sunt emise pe termene lungi de timp (ex: 10 ani), la dobânzi avantajoase comparativ cu cele din țară (ex: 2-4%, în funcție de ratingul de țară), iar principalii investitori/creditori sunt fonduri de investiții, bănci internaționale, fonduri de pensii etc. care activează pe plan internațional. Cele mai recente și relevante emisii de Eurobond-uri au fost efectuate chiar în ianuarie 2020 de către România (1,4 miliarde Euro, pentru 12 ani, la un randament de 2,025% și 1,6 miliarde Euro, pentru 30 ani, la un randament de 3,375%) și Ucraina (1,2 miliarde Euro, pentru 10 ani, la un randament de 4,375%).

Miezul problemei

Argumentele pot fi și pro și contra vis-a-vis de emiterea unui Eurobond, cea mai delicată întrebare fiind „Ce facem cu banii?”. Evident, Republica Moldova trebuie să facă pasul spre piața financiară externă, atât din perspectiva diversificării surselor de finanțare, cât și de stabilire a unei referințe externe pentru economia națională. Condițiile actuale pe piața internațională de obligațiuni se prezintă destul de prielnice, cu rate de dobândă reduse, bani disponibili pe termen îndelungat și investitori focusați pe țările în curs de dezvoltare – care oferă randamente sporite în comparație cu țările dezvoltate. Mai mult ca atât, o asemenea expunere pe plan extern poate reprezenta o ancoră solidă pentru guvernanți în a evita inițiative ce contravin bunelor practici (în ultimii ani guvernanții au dovedit-o din plin, cel mai recent exemplu fiind intenția de a utiliza rezervele valutare ale BNM în scopuri investiționale publice sau chiar private). Orice semnal negativ dat de mediul politic intern ar putea avea repercusiuni imediate asupra percepției investitorilor, aceștia urmărind strict interese comerciale. De cealaltă parte, anumite elemente ale Eurobond-ului ridică semne de întrebare, dar administrate corect acestea pot fi depășite. Totuși, cea mai delicată întrebare ține de ce urmează să facă Guvernul cu banii atrași. Nivelul actual al datoriei din sectorul public nu este unul care să creeze probleme, însă, orice datorie este MARE, atunci când banii împrumutați sunt aruncați în vânt și MICĂ, atunci când banii sunt utilizați pentru prosperarea generațiilor actuale și viitoare. Prin urmare problema nu este neapărat în bani – problema este că Republica Moldova nu are la moment proiecte investiționale bine conturate sau forță antreprenorială care să poată „absorbi” cele 500 mil. USD. Experiența ultimilor ani demonstrează foarte clar că cheltuirea ineficientă și populistă a banilor publici poate transforma orice datorie relativ mică într-o povară nejustificată pentru contribuabili.   

Dacă totuși Republica Moldova va emite un Eurobond, cum trebuie să o facă

Atât decizia privind emiterea unui Eurobond, cât și cea privind modul de utilizare a banilor rămâne la discreția Guvernului. Chiar dacă este important cum vor fi utilizați banii, în continuare nu ne vom expune asupra oportunității finanțării unui sector sau altul. La moment, preocuparea trebuie să fie pregătirea emisiei și cum trebuie făcuți următorii pași pentru ca acesta să poată fi considerată un succes. Republica Moldova are o experiență limitată și nu tocmai reușită în interacțiunea cu piața de capital internațională. La nivel de sector public prima tentativă a fost în anul 1997 când Ministerul Finanțelor a emis un Eurobond de 75 mil. USD la bursa de la Londra. Chiar dacă emisia în sine a fost un succes (plasarea Eurobond-ului) situația macroeconomică în care s-a pomenit țara în acei ani și-a spus cuvântul. Criza din Rusia și deteriorarea balanței comerciale a dus la devalorizarea leului ceea ce a afectat serviciul datoriei externe și implicit capacitatea de onorare a plăților. La maturitate, Ministerul Finanțelor nu a putut răscumpăra toate obligațiunile și s-a recurs la restructurarea unei sume de 40 mil. USD față de creditori.  

Experiența nefericită cu primului Eurobond a ținut departe interesul guvernării și a politicienilor în ultimii 20 ani de a mai repeta un asemenea exercițiu. Practic, o eventuală emisie de Eurobond-uri ar fi de fapt în condițiile unei prime emisii care de obicei se realizează cu implicare limitată a emitentului și mai mult cu expertiză din exterior. Prin urmare, pentru a deține controlul întregului proces, rolul emitentului, adică statul Republica Moldova, este unul critic. Autoritățile trebuie să aibă o înțelegere clară asupra unor etape fundamentale pentru ca rezultatul să fie cel scontat, atât din perspectiva mecanismului de emisie, cât și cea de administrare și refinanțare la maturitate.

Deși un Eurobond de succes înseamnă realizarea adecvată a mai multor etape, fiecare la fel de importantă, la acest moment autoritățile trebuie să-și concentreze atenția la cel puțin 3 aspecte și anume: (i) formularea unei strategii investiționale și a proiectului/proiectelor investiționale; (ii) crearea unui mecanism instituțional de comunicare și coordonare pe marginea emiterii Eurobond-ului; și (iii) selectarea intermediarilor pentru asigurarea emisiei:

  • Formularea unei strategii investiționale și a proiectului/proiectelor investiționale – înainte de a iniția discuțiile pe marginea emiterii Eurobond-ului, Guvernul trebuie să-și formuleze o viziune clară privind necesitatea de resurse, pentru ce scopuri vor fi utilizate și cum datoria urmează să fie returnată. Acest element este de importanță critică, în baza căruia emiterea de Eurobond poate deveni o oportunitate unică de dezvoltare a țării, sau, din contra, se poate transforma în eșec cu repercusiuni asupra dezvoltării pe termen lung. Respectiv, pentru a valorifica oportunitățile emiterii Eurobond-ului, Guvernul trebuie să definească foarte clar un proiect sau un spectru de proiecte pentru care are nevoie de resurse, care pe de o parte să aibă o importanță strategică pentru dezvoltarea țării, iar pe de altă parte să genereze suficiente venituri la buget pentru a rambursa datoria respectivă. Proiectele de infrastructură, pentru care, de regulă, sunt necesare volume mari de lichidități pe termen lung, sunt cele mai indicate în acest sens. În același timp, este necesar de evitat emisia Eurobond-ului pentru scopuri de scurtă durată (ex: scopuri electorale sau/și finanțarea deficitului bugetar) care nu vor impulsiona creșterea economică pe termen mediu și lung. Nu în ultimul rând, deciziile asupra proiectelor investiționale trebuie adoptate pe bază de evidențe, analize de impact și în cadrul unor procese transparente și incluzive de consultări, procese care durează mult mai mult decât însuși pregătirile și emisia Eurobond-ului.
  • Crearea unui mecanism instituțional de comunicare și coordonare pe marginea emiterii Eurobond-ului  – emisia unui Eurobond este un proces cu participanți profesioniști și reguli stricte. Piața de capital internațională poate fi extrem de volatilă și imprevizibilă ca reacție la evenimentele locale sau globale. De asemenea, o eventuală refinanțare este adesea ignorată în momentul emiterii, deoarece aceasta are loc la o distanță relativ mare în viitor. Prin urmare, emitentul trebuie să fie conștient și să evalueze atent impactul macro-economic și monetar al Eurobond-ului. Influxul de valută ar putea însemna emisie de monedă națională și costuri suplimentare de sterilizare, or la moment piața internă înregistrează un surplus de lichiditate (atât în lei cât și valută), iar inflația în 2019 a ieșit din coridorul țintit. Prin urmare, emisia unui Eurobond trebuie să fie precedată de o decizie strategică la nivel înalt, cu participarea și avizul mai multor autorități responsabile de politica fiscală, monetară și economică a statului (ex. Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Banca Națională a Moldovei). Prin urmare, este necesară constituirea unui organism inter-instituțional cu participarea cel puțin a reprezentanților de la aceste instituții care ar asigura respectarea principiilor de transparență, responsabilitate și consens în acest proces. Guvernanță solidă în procesele interne este esențială pentru a asigura credibilitate pentru investitori, iar transparența este necesară pentru a evita criticile din partea publicului sau a politicului. În cele din urmă, în sarcina acestui organism ar urma să fie delegate acțiunile de pregătire și coordonare a activităților, inclusiv ce țin de selectarea altor participanți – liderul consorțiului de intermediere, consultantul juridic, agenția de rating etc.
  • Proces de selecție transparent și obiectiv a intermediarilor  – odată luată decizia și întrunit consensul necesar, emitentul trebuie să selecteze mai mulți intermediari care se vor ocupa nemijlocit de partea externă a procesului. Băncile și companiile de consultanță internaționale cu asemenea activități vor face lobby la cele mai înalte niveluri ale guvernării pentru a obține mandatul de coordonator (lead manager). În practica internațională, de obicei sunt constituite consorții dintre mai mulți agenți, fiecare cu rol specific:

1. Liderul consorțiului de intermediere – agentul responsabil de executarea efectivă a emisiei și coordonarea procesului cu alți participanți;
2. Consultantul juridic – procesul de emisie are loc la baza unor legi și convenții stricte, deseori îndreptate către protejarea drepturilor investitorilor. Chiar și așa, un consilier juridic trebuie să găsească acele momente unde pot fi negociate aspecte în favoarea emitentului.
3. Agenția de rating – entitatea care acordă rating unui instrument de datorie, precondiție a unei emisii externe de obligațiuni. Cele mai utilizate/credibile ratinguri suverane sunt cele emise de agenții precum Standard & Poor’s, Moody’s, or Fitch. 

Selectarea intermediarilor este un moment critic de care va depinde succesul emisiei și reputația emitentului. Ținând cont că Moldova practic iese pentru prima dată pe piețele externe după mai mult de 2 decenii, este foarte importantă „impresia” pe care o dă mediului financiar, orice deraiere de la bunele practici urmând a fi puternic taxată fie prin izolare din partea instituțiilor financiare, fie prin imposibilitatea administrării și refinanțării la maturitate a Eurobond-ului. Prin urmare, intermediarii trebuie aleși din grupul celor cu reputație ireproșabilă, cu proceduri clare bazate pe criterii obiective și care se conformează regulilor în vigoare legate de serviciile financiare, prevenirea și combaterea spălării banilor etc. Instituțiile internaționale precum Banca Mondială recomandă proceduri obiective de alegere a intermediarilor bazate pe concurs, profesionalism, experiență, reputație și relații cu investitorii.

În cele din urmă, procesul de emisie a unui Eurobond trebuie să fie unul responsabil și ancorat în angajamentele luate de țara noastră odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE. Chiar dacă este un instrument de datorie publică, Eurobond-ul are implicații semnificative și asupra mediului privat. Odată ajuns în mâinile investitorilor acesta devine o referință pentru întreaga economie și poate determina apetitul mediului extern de a investi/credita companiile autohtone private. Orice informații negative venite din mediul public, politic sau privat pot afecta rapid încrederea investitorilor și implicit costurile de deservire a emisiei. Principiul responsabilității trebuie să ghideze acțiunile guvernanților, care trebuie să se abțină de la inițiative care vin în contradicție cu bunele practici și anumite angajamente asumate (ex. utilizarea rezervelor valutare în scopuri investiționale, suprimarea independenței băncii centrale sau chiar amnistii fiscale și de capital). De asemenea, Republica Moldova și-a asumat transpunerea legislației financiare europene în domeniul pieței de capital – pachetul MiFid care reglementează inclusiv aspecte ce țin de emisia de Eurobond-uri. Orice întârziere sau încălcare a acestor principii ar fi un semnal negativ în direcția credibilității țării. În cele din urmă, pentru menținerea controlului asupra întregului proces, trebuie evitate orice aranjamente camuflate și emisii de Eurobond-uri realizate de intermediari obscuri și subscrise de investitori neordinari. Asemenea acțiuni ar izola și mai mult țara noastră pe plan financiar internațional și ar compromite definitiv credibilitatea și așa afectată de fraudele din sectorul bancar din 2014-2015 și procesul anevoios de investigare.

Accesarea piețelor de capital externe nu trebuie să substituie nicidecum asistența financiară acordată de partenerii de dezvoltare tradiționali ai Republicii Moldova. Pe lângă componenta financiară, asistența externă aduce țării acel necesar de know-how precum și angajamentul implementării celor mai bune practici. Provocarea reală de fapt ține de capacitatea de a absorbi cât mai mult posibil din fondurile alocate, or Republica Moldova are încă multe restanțe atât la acest capitol, cât și în ceea ce privește cheltuirea în mod eficient și eficace a resursele financiare alocate de către partenerii de dezvoltare. În aceste condiții, doar cu respectarea principiilor menționate mai sus, emisia unui Eurobond poate asigura o oportunitate suplimentară inedită de dezvoltare a țării în baza resurselor atrase pe termen lung și la costuri rezonabile.

Descarcă publicația

The path towards European integration in Eastern Europe moves away from the standardized binary “black-and-white” conventional geopolitical thinking. According to this view, advocating friendship with Russia does not mean converting a government into an anti-EU player. Instead, this amounts to a more nuanced and pragmatic relationship, less romanticized on both sides.

The Moldovan case is very telling in this regard. After the pro-reform government of Maia Sandu fell as a result of the non-confidence vote in November 2019, the Socialists were ready to take over the reins of power (3DCFTAs, 18 November 2019). Everyone in Moldova and outside felt the risk that the country could slip quickly and profoundly under Russia’s influence. But guided by pragmatism, while the Socialists prioritized the restoration of ties with Moscow, they sought to do so without any immediate or longer-term break with the EU. The principle of a “balanced foreign policy” serves to ensure enough geopolitical elasticity (IPN, September 9, 2019).

The dialogue with Russia is gaining substance, though maybe slower than expected. For the first time in a decade, the legislative and executive branches of the power contribute to the rapprochement with Russia, both political (through observer status with the Eurasian Economic Union) and economic (gas, trade, loans for infrastructure). Governing with the political backing from the disintegrating Democratic Party, the Socialists Party points to support for Russia’s foreign policy discourse. Nevertheless, it carefully avoids the security-related issues, apart from Moldova’s neutrality status and the Transnistrian conflict, in both of which the Socialists gives Russia a leading voice.

The wall of mistrust 

Viewed as a resumption of Russian influence, the government is unable so far to charm the EU. The European counterparts display a combination of mistrust, exigency and criticism. On the occasion of Moldova’s Association Committee in February 2020, the EU side expressed appreciation of trade-related progress, but was still concerned over justice reform, anti-corruption policy and the banking fraud investigation. The EU demands tangible reforms, with or without geopolitical loyalty. The political forces around ex-Prime Minister Maia Sandu and the civil society are also dissatisfied with the same key reforms.

The Socialists-led government tries hard to overcome this ‘wall of mistrust’, maintained by the EU until reforms begin to materialize. The governmental program and the official discourse make clear that the Socialists see a huge utility in the European agenda. “Assessment based on concrete actions” is what the Prime Minister Ion Chicu demanded from the EU during the EU-Moldova Association Committee, in February 2020 (Gov.md, February 2020). Moreover, he emphasized that European integration is “Moldova’s greatest chance to transform the institutions and practices”(Euronews, February 11, 2020). Seemingly unhappy with the East-West binary generalization of the geopolitical landscape, the prime minister requests factual criticisms rather than just assumptions. Similarly, President Igor Dodon has even declared that “certain” EU ambassadors show political bias, in favor of the opposition. He invoked such actions as “misinforming” and “blocking relations with Brussels”, and curbing European financial assistance to Moldova (RadioChisinau, February 14, 2020).

It is unclear if the President’s attack targeted the head of the EU Delegation to Chisinau, Petro Michalko. Recently the ambassador indicated that the government of ex-Prime Minister Maia Sandu was rated better than other governments, including the incumbent one (Unimedia, February 14, 2020). The European diplomat is continuously stressing that the effectiveness of reforms is what matters most.

The attitude towards the EU sounds more pragmatic than ideological inside the ruling elite. The government values European integration because it helps to compensate for the state’s incapacities. At the same time, it dislikes the biased views among EU stakeholders against the ongoing reforms, perceived as insufficient, slow or insincere. However, the new government’s report on its first 100 days, published in February 2020, provided very little evidence ambitious reforms that would confirm that it’s EU-orientation.. At the same time, the opposition is pushing the EU to stay attentive, while fighting back against the “balanced external policy” of the Socialists by drafting a declaration reconfirming the “irreversibility” of the European vector (Unimedia, February 18, 2020).

To conclude, there is no evidence that the government under the Socialists Party is planning to destroy the Association Agreement with the EU. Without a doubt, the ruling party would achieve a more positive external response if it increased the legitimacy of the reforms by engaging more with the opposition and civil society. Credible steps to disassemble the ‘wall of mistrust’ would be better than just complaining about it.

Download the report

Procesul de economisire/investire 

Economii – conform definiției clasice economiile reprezintă suma de bani rămasă după ce toate cheltuielile de consum personal sânt sustrase din venitul acumulat într-o perioada de timp stabilită. Acești bani putem păstra acasă sau în portofel, dar cel mai prudent este să le păstrăm la o bancă. Cea mai simplă și accesibilă formă de a păstră economiile la o bancă comercială este in conturi curente sau depozite. Atunci când acumulați rezerve de bani substanțiale, economiile pot fi utilizate pentru investiții. Piața financiară națională este limitată în număr de instrumente de economisire sau investire disponibile, dar totuși în perspectiva  trebuie să cunoaștem aspectele și riscurile aferente.

Depozitele bancare

 Principala formă de economisire disponibilă în țara noastră este depozitul bancar. Acest produs financiar constă în depunerea la bancă a unei sume de bani, pe o perioadă definită, pentru care banca plătește o dobândă. Banii depuși la bancă sunt plasați într-un cont iar deținătorul are dreptul să-i recupereze conform condițiilor din contract. 

Pentru unele categorii de persoane banii păstrați la bancă pot reprezenta economii stringente pentru viața de zi cu zi, cum ar fi salariul, pensia, ajutorul de șomaj sau indemnizația persoanelor vulnerabile. Statul asigură depozitele plasate în băncile din Republica Moldova prin intermediul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB). Acesta garantează rambursarea în caz de faliment a băncii atât a depozitelor în lei cât și a celor în valută străină. Totuși, atenție - nu toată suma este rambursată. Indiferent de numărul depozitelor și mărimea lor, plafonul de garantare stabilit la moment este de 50 mii de lei.

Depunerile de economii

O altă formă de economisire existentă pe piața financiară autohtonă sunt depunerile de economii la Asociațiile de Economii și Împrumut. De regulă, aceste instituții financiare sunt prezente în zonele rurale și au drept scop facilitarea accesului la finanțare pentru membrii asociației. Totodată, înainte de a putea face careva depuneri sau a obține împrumuturi trebuie să devii parte a asociației și să achiți cota de membru. Un aspect important este faptul că la moment, spre deosebire de depozitele bancare, depunerile de economii nu sunt încă garantate. Astfel orice persoană care depune o sumă de bani la o Asociație își asumă integral riscul.

Investițiile financiare

Termenul de ‚‚investiție financiară” se referă la orice cheltuială efectuată pentru achiziționarea unor active financiare cu scopul de a obține un profit. Cele mai frecvente active financiare apar sub forma de acțiuni, obligațiuni, pensii facultative, asigurări de viață sau alte instrumente. Piața financiară națională dispune de o paletă limitată de active financiare ce pot fi achiziționate de către persoanele fizice în scop investițional. La modul teoretic sunt disponibile doar valorile mobiliare de stat emise de Ministerul Finanțelor în scopul finanțării datoriei publice, acțiunile unor companii care sunt admise spre tranzacționare la bursa de valori și unele planuri de pensii facultative sau asigurări de viață.

Accesează nota Accesează infograficul

Accesează nota (ru) Accesează infograficul (ru)


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Această notă a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

Friday, 21 February 2020 10:24

Cerere de ofertă - servicii logistice

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” solicită ofertă de preț pentru servicii logistice aferente organizării Forumului anual 2020 privind bugetarea participativă din cadrul proiectului „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”. Evenimentul va avea loc joi, 2 aprilie 2020 în intervalul orar 09:00 – 13:00 (înregistrarea participanților va începe la 8:30).

Furnizorul va trebuie să pună la dispoziție pentru fiecare zi de instruire următoarele servicii:

  • Sală de conferințe, teatru capacitate de 100 persoane (interval 9:00 – 13:00) -  4 ore
  • Proiector 1 unitate - pentru 4 ore
  • Ecran (2x3 metri), 1 bucată - 4 ore
  • Echipament de traducere sincronă pentru cel puțin 30 persoane - 4 ore
  • Apă în ambalaj de sticlă cu capacitatea minimă de 0,5 litri/sticlă - 100 sticle
  • Pauză de cafea - 60 de persoane
  • Wi Fi pe parcursul conferinței -  4 ore
  • Notebook conectat la proiector, 1 unitate - 4 ore
  • Microfoane portabile - 3 unități
  • Microfoane pentru prezidiu - 4 unități
  • Prânz de tip fourchette - 60 de persoane 

În vederea reducerii impactului asupra mediului, pe parcursul prestării servicilor furnizorul va evita la maxim folosirea consumabilelor  din hârtie și plastic. Mâncarea și băuturile vor fi servite în vase de ceramic/sticlă/etc destinate folosirii repetate.

Detalii importante: livrarea se va face la cota TVA zero. Expert-Grup va furniza toate documentele de suport necesare.

Furnizorii interesați sunt rugați să depună o ofertă de preț prin email la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  până la data de 27 februarie 2020, ora 14.00. 


Proiectul este implementat cu suportul financiar oferit de Comisia Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V

Ești student sau elev în clasele liceale și vrei să te implici în promovarea educației financiare? Dacă da, proiectul de educație financiară „Dă sens banilor” se angajează să recunoască și să răsplătească implicarea ta!

Banca Națională a Moldovei în parteneriat Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” organizează primul atelier de instruire în cadrul proiectului de educație financiară „Dă sens banilor” care urmărește să pregătească tinerii pentru promovarea educației financiare. Suntem în căutarea unor persoane motivate, dornice să obțină cunoștințe teoretice și practice pentru înțelegerea principalelor produse și concepte financiare cum sunt: inflația, dobânda anuală efectivă, creditul de consum, leasing-ul financiar, asigurarea etc. După finalizarea instruirii participanții vor obține abilitățile și cunoștințele necesare pentru promovarea continuă a educației financiare și  vor avea la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a ține o lecție de educație financiară pentru semeni.

Instruirea va fi găzduită de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și va avea loc în data de 6 martie în intervalul 9:30 – 16:00. Cheltuielile de transport vor fi returnate în baza copiei buletinului de identitate, iar prânzul va fi asigurat de către organizatori. Limba de instruire va fi româna.

Ce presupune atelierul de instruire?

Atelierul de instruire este un eveniment de o zi, care își propune să contribuie la formarea ambasadorilor de educație financiară pentru a accelera diseminarea cunoștințelor  de bază în domeniu în rândul tinerilor. După finalizarea acestuia, participanții pot primi distincția de „Ambasadori ai educației financiare” dacă își exprimă angajamentul de a preda o lecție de educație financiară la liceul sau universitatea la care învață (sau au învățat) în cadrul „Global Money Week” care va avea loc în perioada 23 – 29 martie 2020.

Ce vei obține?

La nivel de cunoaștere și înțelegere:

  •  informații privind cadrul legislativ și instituțional aferent sistemului financiar;
  • cunoștințe în vederea înțelegerii principalelor concepte financiare;
  • competențe în utilizarea celor mai răspândite produse financiare.

La nivel de aplicare:

  •  aptitudini de transpunere a cunoștințelor teoretice în situații practice;
  •  soluții în dezvoltarea unui comportament financiar responsabil;
  • argumente în alegerea celor mai optime unor produse financiare.

La nivel de instrumente:

  •  setul de materiale analitice;
  • prezentarea ghid a lecției de educație financiară;
  • diploma de Ambasador a educației financiare semnate de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Banca Națională a Moldovei.

Cine este eligibil?

  •  studenți și elevi ai claselor liceale interesați de promovarea educației financiare;
  •  persoane cu abilități analitice și de vorbire în public.

Cum urmează să te înregistrezi și cum vei fi evaluat?

Candidații pot transmite cererile de aplicare completând formularul de mai jos până luni, 2 martie 2020, ora 18:00. Cererea de aplicare vor fi evaluate în baza: 

  •  rezultatelor academice;
  •  activităților de voluntariat.

Totodată, procesul de evaluare va ține cont de asigurarea unei acoperiri teritoriale cât mai largi, și de respectarea dimensiunii de gender. Cei care nu vor fi selectați vor avea posibilitatea de a participa la o instruire suplimentară organizată în cadrul „Global Money Week” în perioada 23 – 29 martie 2020.

„Dă sens banilor” este un proiect de educație financiară lansat în luna martie 2019 de către Banca Națională a Moldovei și Expert-Grup. Proiectul a fost inițiat cu scopul de a spori nivelul de înțelegere a principalelor concepte și produse financiare în rândul tinerilor, astfel încât, ajunși în fața unor situații cu impact financiar, aceștia să ia decizii corecte în gestionarea propriilor venituri. Mai multe detalii poți afla aici.

Accesează formularul

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs pentru identificarea unui consultant (persoană fizică) care va presta servicii analitice pentru elaborarea studiului privind migrația în corespundere cu termenii de referință anexați. 

Sarcinile conțin:

  • Elaborarea metodologiei studiului privind migrația cu suportul expertului junior în corespundere cu termenii de referință anexați mai jos;
  • Implementarea metodologiei și elaborarea studiului privind migrația cu suportul expertului junior;
  • Prezentarea studiului final.

 Volum estimat de lucru constituie 50 zile/expert.

Cerințe minime înaintate candidaților:

  • Studii de masterat în economie, administrare publică, finanțe publice sau alte domenii relevante;
  • Cel puțin 3 ani de experiență în elaborarea documentelor de politici;
  • Cel puțin 3 ani de experiență în monitorizarea și evaluarea politicilor publice;
  • Cunoașterea politicilor sectoriale în domeniul migrației, demografiei și populației în Moldova;
  • Capacități de lucru în echipă;
  • Capacități de comunicare și prezentare.

Depunea dosarelor de participare: pentru participare la concurs, consultantul va depune prin email la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  următoarele:  

  • O scurtă viziune privind realizarea sarcinilor și activităților solicitate;
  • CV-ul;
  • Oferta financiară cu indicarea  ratelor nete zilnice solicitate.  

Termen limită de aplicare: 24 februarie 2020, ora 10.00.

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , tel. 79 033 684. Persoană de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco.

Termeni de referință (en)

We used economic games in controlled laboratory conditions to isolate the effect of several factors on tax compliance: (i) tax morale, (ii) whistleblowing, (iii) the probability of auditing, and (iv) the severity of the penalty in case of detected tax evasion. The first bold result from the experiments conducted in Moldova and in France is that tax morale appears to be higher in Moldova. This result is surprising given that the size of the shadow economy is larger in Moldova than in France. However, it is important to keep in mind that the shadow economy is affected by tax morale, but also by the quality of institutions. In these experiments, we controlled for the quality of institutions. The experimenter played the role of the central authority. As stated above, the experimenter is generally viewed as a legitimate authority in this type of experiments. Therefore, if we were to change the quality of institutions, the results may be completely different. Hence, it is important to keep in mind that we find that tax morale is relatively high in Moldova for a given quality of institutions.

The results from the economic experiments on tax evasion conducted in Moldova and in France shed light on the policies that could reduce dishonest behaviors within the population. First, the findings regarding the level of tax morale in Moldova suggest that under the right set of institutions, people in Moldova are willing to comply with tax laws at quasi-optimal levels. Ideally, and in the long run, the focus of public authorities should be on improving the quality of formal institutions – e.g., increased transparency on the allocation of public resources, a collective-decision process that accounts for citizens’ preferences, and reduced corruption among public officials. However, in the short-run, public authorities could also better communicate about the bold public projects financed by public taxes. The public provision of relevant information regarding public goods can alter people’s preferences and beliefs about the moral reprehensibility of tax evasion.

In addition to tax morale and the institutional quality, the results from these economic experiments demonstrate the importance of social information. The data clearly show that individuals’ tax compliance decisions are correlated with the decisions of the other group members. An important finding is that participants from Moldova are particularly sensitive to negative social information. Indeed, the observation of some tax evasion significantly reduces tax compliance rates.

Individuals tend to copy good and bad behavior, meaning that there is a strong correlation between the declaration rate of an individual and the average declaration rate of the others in the individual’s group. More important, bad behavior is more contagious than is good behavior: it is enough that a group observes some tax evasion (even at low levels) to induce the group members to actively engage in dishonest behavior (leading to a cascade of dishonest behavior). There are many real-life situations where individuals exchange various types of information, including information about instances where someone in the individual’s network engaged in some form of antisocial behavior (tax evasion, bribing a public official). We rarely witness situations where one would proudly describe how s/he fully complied with tax laws (or any other form of formal rule). Public authorities need to implement policies targeted at updating citizens’ beliefs regarding the prevalence of tax evasion in one’s community. For example, social information messages similar to the ones used by Hallsworth et al. (2017) can be a cost-effective way to influence beliefs and behaviors.

When citizens can observe each other’s good and bad social behavior, whistleblowing may help to reduce the frequency of dishonest behavior. Indeed, social information messages can be complemented with a whistleblower program. If negative information flows within a community and its members can blow the whistle on those who under-report income to tax authorities, then this could drastically reduce the frequency of tax evasion. The potential benefits from introducing a whistleblower program must be weighted against the marginal costs of operating such a program (public resources would have to be dedicated to taking calls in from whistleblowers and to investigations of whistleblowers’ claims). However, the economic experiments conducted in Moldova show that the mere threat of whistleblowing can act as a powerful incentive for individuals to avoid engaging in tax evasion. In fact, the experiments conducted in Moldova show that participants are very sensitive to being audited in an environment where others can blow the whistle. Therefore, although the introduction of a whistleblower program would require initial public investments to ensure its proper functioning, the data suggest that the program may work as a mere threat in the long run and would require fewer public resources.       

Contrary to what economic theory would predict, tax compliance cannot be achieved by a drastic increase in penalties holding the probability of detection at very low levels. It is therefore important for taxpayers to know that there is a reasonable chance that their tax declarations will be audited. Similarly, increasing the probability of detection from 20% to 40%, while simultaneously reducing the penalty from 50% of the due taxes to 25%, is not an effective policy to reduce tax evasion.

The experimental data indicate that the optimal policy in terms of detection and penalty is when public authorities implement a balanced combination of the probability of detection and penalty size. The two are therefore complements rather than substitutes. The main motivation behind the experimental manipulation of detection probability was to test for the standard economic prediction that tax authorities can spend less resources on monitoring by having very high penalties. The extreme case is when the probability of detection is close to zero – and thus few resources are allocated to monitoring – while the penalty is extremely high. The data from our experiments clearly show that public authorities need to ensure a reasonably high detection probability coupled with a reasonably high penalty. However, it is important to keep in mind that penalties that are too high may backfire since people may view them as unfair.  

Download the report

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat astăzi în cadrul unui eveniment public rezultatele studiului cu privire la fenomenul evaziunii fiscale în Republica Moldova și măsurile de combatere a acestuia în baza abordărilor comportamentale. Studiul a fost elaborat în parteneriat cu Academia de Studii Economice a Moldovei și laboratorul de economie experimentală din Montpellier (Franța). Evenimentul și-a propus să prezinte o serie de recomandări de politici pentru diminuarea evaziunii fiscale în Republica Moldova și să prezinte o analiză comparativă a rezultatelor experimentelor economice desfășurate în Republica Moldova și Franța pentru a releva modul în care diferă factorii psihologici care stau în spatele deciziilor luate de respondenți.

Vadim Gumene, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” susține că „deși din anul 2000 amploarea economiei tenebre în Republica Moldova a scăzut de la nivelul de 34.6% până la 20.6%, din 2007 observăm o dinamică îngrijorătoare întrucât acesta parte a economiei neobservate are un impact negativ nu doar asupra încasărilor fiscale, ci și asupra Produsului Intern Brut și altor indicatori macroeconomici”.

Pentru a înțelege mai bine factorii de bază care determină evaziunea fiscală, Expert-Grup, în parteneriat cu Academia de Studii Economice a Moldovei și laboratorul de economie experimentală din Montpellier (Franța) au organizat o serie de experimente economice în Moldova și Franța, cu participarea a peste 500 de persoane din ambele țări. Rezultatele experimentelor relevă faptul că amenzile și controalele fiscale, de fapt, nu au impact esențial asupra combaterii evaziunii fiscale. În schimb, statul ar trebui să se concentreze pe promovarea conformării voluntare prin diseminarea informației pozitive privind conformarea fiscală, fapt ce s-a dovedit a avea un efect pozitiv asupra participanților la experiment (oamenii care observă că ceilalți membri din comunitate plătesc impozite, tind și ei să plătească impozite). Totodată, este oportună implementarea mecanismului avertizorilor de integritate (eng: whistleblowing), prin încurajarea cetățenilor să raporteze autorităților fiscale evaziunea fiscală observată sau suspectată. În general, experimentele au combătut argumentul deseori invocat privind moralitatea fiscală scăzută în Moldova și „specificul național” în acest sens. De fapt, comparativ cu Franța, oamenii din Moldova sunt dispuși să respecte legislația fiscală, singura condiție fiind ca instituțiile să fie funcționale și legitime. Prin urmare, pe termen lung, autoritățile publice ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea calității instituțiilor prin sporirea transparenței în alocarea resurselor publice, implementarea instrumentelor de luare colectivă a deciziilor pentru a ține cont de preferințele cetățenilor și, nu în ultimul rând, reducerea corupției și promovarea integrității în spațiul public.

Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” susține că „până în prezent, politicile de combatere a evaziunii fiscale nu au luat în considerație în măsura necesară factorii comportamentali/psihologici care explică deciziile individuale ale oamenilor să practice evaziune fiscală. Prin urmare, venim cu o perspectivă nouă și un cadru analitic inovativ asupra fenomenului evaziunii fiscale prin explicarea acestuia din perspectiva comportamentală, în baza experimentelor economice organizate în premieră în Republica Moldova. În plus, studiul vine cu o serie de recomandări de politici în acest sens”.

 Descarcă publicația Descarcă publicația (en)  

12345678910Next page
Page 1 of 94

Access the monitoring application

app6
apl1 en
aplicat6en
app7
apl2 en
aplicat71en
app8
apl3 en
aplicat8en

Projects

scoala en

lapunct en

budget en

You use the ADS Blocker component.
We do not use advertising elements, we only present our own products or donors that promote some projects. Some features may be blocked, please disable the ADS Blocker component.
Thanks for understanding!