Analiza rezultatelor sistemului de sănătate din Republica Moldova pentru perioada anilor 1990 – 2015 indică asupra unei situații destul de triste în comparație cu țările din Europa de Vest și chiar cu fostele țări socialiste din regiune. Chiar dacă anumite progrese au fost înregistrate, acestea, de regulă, nu au fost suficiente pentru a diminua discrepanțele dintre rezultatele țărilor din Europa de Vest și Republica Moldova. Mai mult, pentru anumite poziții aceste discrepanțe chiar s-au majorat.
O îngrijorare majoră pentru Republica Moldova rămâne mortalitatea în rândul copiilor cu vârsta de până la 5 ani, precum și speranța de viață la naștere. Potrivit Indicelui de acces și calitate a serviciilor medicale (Healthcare Access and Quality Index, HAQ), care indică performanța sistemului de sănătate, Republica Moldova a înregistrat un rezultat nesatisfăcător. Astfel, un element destul de grav este faptul că timp de 25 de ani, Republica Moldova nu a reușit să reducă din diferența față de media înregistrată în țările din Europa de Vest, ci din contra, a majorat-o față de anul 1995 de la 13,6 puncte la 13,7 în 2015.
Una dintre cele mai importante constrângeri cu care se confruntă sistemul medical național este asigurarea cu resurse financiare suficiente. În condițiile îmbătrânirii populației și creșterii cererii serviciilor medicale, sustenabilitatea financiară a sistemului este pusă în pericol. Datele statistice din ultimii ani indică asupra creșterii morbidității populației, concomitent cu descreșterea numărului total al populației. Adițional, rezultatele demografice semnalează și creșterea numărului persoanelor asigurate de către stat, cum ar fi pensionarii. Guvernul plătește mult mai puțin pentru asigurarea medicală a persoanelor neangajate decât costul poliței obligatorii. Astfel, pentru a evita înrăutățirea situației este necesar ca transferurile de la Bugetul de Stat către persoanele neangajate să fie calculate reieșind din costul per persoană și indexate cu indicele prețului de consum prognozat pentru anul în cauză. Fără aplicarea unor măsuri de reformă asupra mecanismului de finanțare, până în 2030 va apărea un deficit de venituri de circa 9%, iar până în anul 2050 acesta va ajunge până la 26% (estimări în condițiile menținerii tendințelor economice recente).
De asemenea, pentru sporirea calității serviciilor medicale este necesară reforma rețelei spitalicești. Aceasta ar însemna atribuirea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a calității de fondator a tuturor spitalelor publice din țară, regionalizarea serviciilor spitalicești cu amplasare optimă a tuturor tipurilor de spitale (centrale, regionale, locale) pe criteriile capacității de îndeplinire a obiectivelor acestor instituții. Acest lucru ar asigura un standard înalt și uniform al serviciilor spitalicești pe întreg teritoriul țării, în special, pentru tratarea afecțiunile acute și situațiilor critice (accidente vasculare cerebrale, complicațiile bolii ischemice, traumatismele si traumele asociate).
Nivelul de transparență a sistemului de sănătate autohton este de 36%. Suntem printre țările cu un nivel de transparență nesatisfăcător, alături de India, Arabia Saudită, Africa de Sud. Printre țările cu cele mai bune rezultate înregistrate se numără Danemarca (74%), Finlanda (73%) și Suedia (71%), urmate de Marea Britanie (69%). În general, putem spune că țările cu o bună transparență bugetară și practici bune de deschidere a datelor au înregistrat și cele mai bune rezultate la transparentizarea activității sistemului de sănătate. Trecerea la un alt nivel de transparență poate fi realizată relativ ușor, prin publicarea unor serii de date deja produse și utilizate pe intern de către instituții.
Piața regională a forței de muncă pentru lucrătorii medicali a devenit tot mai accesibilă pentru cadrele medicale din Republica Moldova. Astfel, sistemul medical autohton se confruntă cu un deficit de resurse umane fără precedent. Acest fenomen a afectat, în special, segmentul de asistență medicală primară, ceea ce afectează principiul de asigurare a accesului la servicii medicale esențiale. Condițiile de muncă și remunerarea sunt printre cele mai frecvente motive pentru care lucrătorii medicali părăsesc sistemul public de sănătate. Rezolvarea acestei situații este practic imposibilă fără a îmbunătăți eficiența sistemului de sănătate la nivelul cheltuielilor non-personal și majorarea ponderii cheltuielilor de personal.
Contacte pentru mass-media: Natalia Chitii, specialist în comunicare, email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .
Live-ul evenimentului și o galerie de poze pot fi accesate mai jos.
Evenimentul a fost organizată de către Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, Programul Bună Guvernare. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Soros-Moldova sau al partenerilor acesteia.