Sectorul silvic este unul dintre cele mai puțin reformate sectoare, acesta păstrând în esență abordări manageriale, care au fost depășite demult de realitățile economice și sociale din Republica Moldova. Activitatea acestui sector este în mare parte afectată de interese de grup și influențe politice înguste. Aceasta a frânat dezvoltarea sectorului, astfel încât resursele generate de sector sunt utilizate într-un mod netransparent și ineficient. Darea în arendă a terenurilor din fondul silvic a fost efectuată fără o bază legală solidă, utilizând abordări economice improprii ceea ce a creat tensiuni în societate. Astfel aproape toate terenurile din zonele limitrofe Chișinăului au fost date în arendă, având la bază un cuantum per hectar calculat în mediu pentru toată țara. Analiza subiectelor legate de asigurarea transparenței, accesul populației în păduri și locul pădurilor comunale, valoarea și rolul pădurilor, guvernarea și managmentul sectorului ne arată că sectorul silvic are nevoie de o reformă profundă și complexă.