În data de 25.05.2023 Parlamentul a aprobat, în lectură finală, proiectul de modificare a modului de administrare a drumurilor publice, iar acum acesta își așteaptă rândul pentru a fi promulgat de instituția prezidențială. Proiectul este în contradicție cu viziunea statului în domeniul administrării drumurilor, în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice și poate periclita realizarea obiectivului de Moldovă Europeană 2030. Această analiză vine să utilizeze speța proiectului legislativ nr. 85 din 30.03.2022 pentru a descrie disfuncționalitățile majore în procesul de promovare a politicilor publice, atât la nivel de Guvern cât și la nivel de Parlament. Speța ilustrează cum o decizie fundamentală de politici poate fi promovată în lipsa unei argumentări suficiente, în lipsa unei viziuni sectoriale, în contradicție cu alte documente de planificare strategică, în contextul unui aviz de anticorupție negativ, și în pofida numeroaselor riscuri: de imagine, financiare, de înstrăinare a patrimoniului public, de distorsionare a pieței etc. 

Planificarea este elementul cheie în activitatea de administrare a unei întreprinderi, dar mai ales în cel de administrare a unei țări. Orice activitate de management se bazează pe trei mari piloni: planificare, implementare, și control. La nivelul unei întreprinderi, proprietarii acesteia setează țintele (misiunea). Conducerea întreprinderii elaborează planul prin care misiunea este transpusă în obiective operaționale și acțiuni concrete. Iar pe tot parcursul implementării acțiunilor managementul controlează gradul în care acestea contribuie la realizarea planului și a misiunii. Ca și în cazul unei întreprinderi, și în managementul treburilor statului vorbim despre aceiași trei piloni. Parlamentul, care exprimă emanația voinței poporului, a aprobat Strategia de dezvoltare națională Moldova Europeană 2030 prin care a setat țintele pe termen lung. Guvernul, înainte să fie investit în funcție, prezintă Parlamentului programul de guvernare care trebuie să explice și să detalieze activitățile pe care acesta preconizează să le realizeze pentru atingerea obiectivelor stabilite de Parlament. Iar strategiile sectoriale aprobate de Guvern reprezintă documente de planificare specializate, care explică modul în care activitățile planificate la nivelul unei ramuri ale economiei contribuie la realizarea țintelor setate în  Strategia de dezvoltare națională. Astfel, documentele de planificare strategică sunt utilizate pentru monitorizarea performanței unei guvernări. Fie că este vorba despre o întreprindere sau despre managementul unei țări, orice acțiune ce se vrea a fi realizată necesită a fi corelată cu planul de afaceri și trebuie să contribuie la realizarea misiunii, în caz contrar, această acțiune este o „muda” și trebuie eliminată. Strategiile sectoriale sunt transpuse în planuri de implementare și se oglindesc și în planurile anuale de activitate ale ministerelor de profil, a agențiilor și altor unități de implementarea subordonate autorităților administrației publice centrale (AAPC). 

Planul de activitate este și cel mai fidel instrument de măsurare a performanței manageriale atât la nivel de întreprindere, cât și la nivel de stat. Atunci când într-o companie un manager planifică una, dar se ocupă cu altceva, acest manager nu contribuie la realizarea țintelor setate de proprietari, iar consiliul de administrare trebuie să sesizeze la timp această situație și să aplice măsuri corective. În domeniul administrației publice, fiecare ministru este responsabil de implementarea planului sectorial de activitate și răspunde în fața Prim-ministrului și colegilor, iar colectiv, Guvernul răspunde în fața Parlamentului pentru implementarea planului de guvernare. În ultimă instanță, Parlamentul răspunde în fața cetățenilor pentru gradul de implementare a Strategiei naționale de dezvoltare Moldova Europeană 2030. Pentru ca acest mecanism să funcționeze este important ca la toate nivelele să se înțeleagă importanța planificării activităților și importanța implementării acțiunilor care contribuie la realizarea planului. Astfel, gradul de realizarea a planului indică asupra performanței manageriale. Atunci când se constată un nivel necorespunzător de implementare a planului, concluzia care se impune este că fie managementul a planificat prost, fie nu a implementat/executat adecvat acțiunile planificate. Desigur, există și riscuri externe care pot influența realizarea unui plan, dar și acestea trebuie identificate la faza de planificare, iar pentru adresarea lor necesită a fi elaborate planuri de contingență. În consecință, veriga imediat superioară pe ierarhia administrativă utilizează planul și modul de implementare a acestuia pentru monitorizarea performanței manageriale. Lipsa unui plan, sau utilizarea unor indicatori de performanță vagi vorbește, din capul locului, despre un management defectuos.   

Deciderea schimbării modului de administrare a drumurilor în afara unui plan sectorial aprobat de Guvern reprezintă o încălcare a principiilor fundamentale ale managementului. Aprobarea de către Guvern și de către Parlament a deciziei de schimbare radicală a modului de administrare a drumurilor este una care trebuie să fie ancorată într-un document de planificare strategică care să explice clar și fără echivoc raționamentele care justifică modificarea propusă. Deciderea schimbării radicale a modului de administrare a drumurilor înaintea elaborării și aprobării viziunii sectoriale este ca și cum într-o companie privată s-ar fi organizat o achiziție de proporții înaintea aprobării planului de activitate și a planului anual de achiziții prin care să se explice  modul în care achiziția contribuie la realizarea obiectivelor setate de proprietarii companiei. Astfel, în lipsa unei strategii sectoriale și în contradicție cu viziunea aprobată în strategiile sectoriale anterioare (Strategia transportului terestru și Strategia de transport și logistică), în data de 25.05.2023, Parlamentul a aprobat, în lectură finală, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative nr. 85 din 30.03.2022, denumit generic „modul de administrare a drumurilor”, iar dacă va fi promulgat de instituția prezidențială acesta va deveni lege. Proiectul cu pricina propune schimbarea radicală a modalității de administrare a drumurilor publice. printre altele, se propune reorganizarea Î.S. Administrația de Stat a Drumurilor prin fuziune cu S.A. Drumuri într-o mega întreprindere S.A. Administrația Națională a Drumurilor (S.A. AND) cu rol de executor și de beneficiar al lucrărilor de întreținere a drumurilor. Suplimentar, terenurile aferente drumurilor se transmit, la valoarea de bilanț, de la APP la ministerul de ramură, care, în ultimă instanță, prin derogare de la lege, le transmite în concesiune pe 35 de ani către S.A. AND fără plata redevenței. O astfel de modificare semnificativă nu poate fi aprobată fără ca mai întâi aceasta să fie explicată și planificată într-un document strategic sectorial. În acest context, Strategia de mobilitate, la care se lucrează din 06.03.2023  trebuie să detalieze modul în care urmează a fi organizată administrarea drumurilor în Republica Moldova astfel încât aceasta să contribuie la realizarea obiectivului de Moldovă Europeană până-n 2030. Din păcate, carul a fost pus înaintea boilor. Modul de administrare a drumurilor se vrea decis înaintea discuțiilor pe Strategie, iar managerii de la Guvern și Parlament au admis încălcarea principiului managerial fundamental de corelare a acțiunilor punctuale cu planul sectorial, planul de guvernare și cel de dezvoltare națională. 

Inconsecvența cu propriile documente de planificare este un alt indicator al unui management defectuos. Proprietarii unei companii private care gestionează un aeroport și care recent a vândut companiile de transport aerian deținute anterior, nu ar fi foarte încântați să afle de la managementul companiei că pentru ca pasagerii aeroportului să fie mulțumiți este nevoie ca aeroportul să fuzioneze din nou cu companiile de transport aerian și asta în pofida unei viziuni istorice și bine argumentate de specializare în exclusivitate pe servicii aeroportuare.  Pe parcursul ultimilor 15 ani viziunea statului cu privire la modul de administrare a drumurilor publice era total diferită de ce se propune prin proiectul de legea aprobat recent de Parlament. În 2008, la aprobarea Strategiei transportului terestru Guvernul menționa că, contractarea directă a lucrărilor de întreținere de la propriile întreprinderi locale nu permite evaluarea cu precizie a cantității și calității lucrărilor de întreținere efectuate de către acestea, iar lipsa participării capitalului privat în acest sector era perceput ca un impediment în dezvoltarea și asigurarea unui management profesionist în cadrul companiilor teritoriale de întreținere a drumurilor. Aceeași viziune a fost perpetuată și în cadrul Strategiei de transport și logistică pentru anii 2013-2022. Astfel, decidenții de altă dată au stabilit că obiectivul reformei sectorului de întreținere a drumurilor consta în: înlocuirea contractării unor volume de lucrări de întreținere pe contracte de întreținere bazate pe performanță și atragerea investițiilor private în domeniul întreținerii periodice și a celei de rutină. Pentru atingerea acestor obiective, pe parcursul ultimilor 15 ani, cele 38 de întreprinderi de întreținere au fost reorganizate în 12 societăți pe acțiuni, iar în 2018 S.A. Drumuri Bălți a fost privatizată. 15 ani mai târziu, se propune întoarcerea la un sistem chiar și mai deficitar decât cel existent până în 2008. Dacă în 2008 întreprinderile executoare de lucrări de întreținere erau entități separate de întreprinderea care îndeplinea funcția de administrator și beneficiar al lucrărilor (Î.S. ASD), atunci în 2023 viziunea se schimbă radical, iar S.A. AND va intra într-un veritabil conflict de interese. Prin comasarea S.A. Drumuri cu S.A. AND, aceasta din urmă va îndeplini lucrările de întreținere și tot ea va controla modul de executare a acestora. În contextul în care aceeași entitatea joacă rolul de executor, administrator, și beneficiar, există riscul ca utilizatorii drumurilor nici să nu afle despre o efectuare în volum insuficient sau de o calitate derizorie a lucrărilor de întreținere, ci doar vor suporta costurile asociate acestei reforme. Reorganizarea Î.S. ASD prin fuziune cu S.A. Drumuri, face imposibilă și aplicarea contractelor multianuale bazate pe performanță perpetuând facturarea pe volume de lucrări pretinse a fi efectuate. Inconsecvența ministerului de profil este și mai gravă în contextul în care propunerea de reorganizare a Î.S. ASD nu este fidelă nici cu propriul plan de activitate, care din 2019 până în 2021 prevedea reorganizarea Î.S. ASD în agenție (Agenția Națională a Drumurilor) . Deși forma organizatorică propusă de autorii proiectului este cea de societate pe acțiuni, denumirea de „Administrație Națională a Drumurilor” trădează intenția inițială a autorităților de creare a unei agenții. 

Pentru mai multe informații descarcă comentariul integral:

Descarcă comentariul

Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED.