Cu o populație de 98.2 mii persoane la începutul anului 2022 (sau 3.8% din populația totală a țării), municipiul Bălți reprezintă a doua cea mai mare localitate din Republica Moldova după municipiul Chișinău. Conform datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS), în totalul populației cu reședința obișnuită a mun. Bălți, la începutul anului 2022 populația în vârstă de 0-19 ani a constituit 24.3%, 20-64 de ani – 62.0%, 65 de ani și peste –  13.6%. Coeficientul îmbătrânirii populaţiei a constituit 21 de persoane în vârstă de 60 ani şi peste la 100 locuitori. Populația urbană a prevalat cu 95.7% din total, iar populația rurală a constituit 4.3%. În anul 2021, rata natalității în mun. Bălți a înregistrat 11.2 copii născuți-vii la 1000 locuitori, iar rata mortalității – 19.1 decedați la 1000 locuitori. Astfel, a fost înregistrat un spor natural negativ de 7.9 persoane la 1000 locuitori.

Sporul natural negativ și refluxul migrațional al populației tinere duc la declinul continuu și îmbătrânirea demografică a municipiului. Necesitatea de a formula și de a implementa politici publice fundamentate pe dovezi și axate pe nevoile oamenilor au determinat elaborarea unui profil demografic detaliat pentru mun. Bălți. În prezenta lucrare este analizată situația socioeconomică a municipiului din perspectiva conexiunii acesteia cu aspectele demografice, indicatorii demografici-cheie, indicatorii privind sănătatea populației, planificarea familială și comportamentul reproductiv, relațiile intergeneraționale.

În structura populației  mun. Bălți ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă constituie 58% (dividendul demografic), ceea ce, în condițiile antrenării depline a forței de muncă, ar putea aduce beneficii considerabile pentru dezvoltarea socioeconomică a localității. Conform datelor GGS, doar puțin peste jumătate (53%) din populația în vârstă de 15-64 de ani este implicată în muncă plătită, ceea ce semnalează subvalorificarea brațelor de muncă, de altfel, fenomen caracteristic și la nivel de țară. Persoanele cu studii superioare se remarcă printr-un un grad mai ridicat de antrenare în câmpul muncii (cca 75%). Sărăcia se asociază cu implicarea scăzută în munci plătite și insatisfacția de statutul ocupațional. Ca urmare, doar fiecare a cincea gospodărie își poate acoperi „ușor” sau „foarte ușor” necesitățile de bază,  printre care ponderea femeilor este mai scăzută decât cea a bărbaților. Circa 40% preconizează o îmbunătățire a situației financiare în următorii trei ani.

În anii 2020-2021 s-a constatat o creștere a ratelor specifice de mortalitate din cauza pandemiei Covid-19, în special în rândul populației vârstnice (65+). Totodată, indicatorii privind autoaprecierea sănătății  demonstrează că aproape o treime din bărbați din această categorie de vârstă și circa jumătate din femei își apreciază sănătatea ca „rea” sau „foarte rea”.

Peste două treimi (70.3%) din populația mun. Bălți au afirmat că locuințele lor au conexiune la rețeaua de Internet, circa 74% fiind utilizatori ai  Internetului. În rândul tinerilor rata de utilizare a Internetului este 98.1%, pe când în rândul vârstnicilor mai puțin de o treime. 

Populația mun. Bălți este activ implicată în migrațiune, astfel, fiecare al zecelea locuitor intenționează să se mute în următorii trei ani într-o altă țară, iar printre cei în vârstă de 15-34 de ani – fiecare al patrulea. De menționat este și rata înaltă a intențiilor migraționale în rândul persoanelor fără un loc de muncă  (23.1%). Deși, conform datelor BNS, rata totală de fertilitate este 1,5 copii per femeie pentru anul 2021, fiind în continuă scădere (în anul 2014 era de 1,7), numărul ideal de copii în familie pentru 58.6% din respondenți în vârstă de 15-49 ani este „doi”, iar pentru 36.1% – „trei sau mai mult”, pe când intenționează să-i aibă în general pe parcursul vieții 2.2 copii. Decalajul dintre indicatori semnalează existența unor bariere în realizarea intențiilor reproductive.

Planificarea nașterii este o componentă specifică a comportamentului reproductiv. Printre femeile căsătorite sau aflate în coabitare, ponderea celor care utilizează metode de contracepție este de 63.0%, metodele moderne sunt utilizate de 44.9%, acești indicatori fiind mai înalți decât media pe țară. În pofida faptului că o bună parte a respondenților au declarat un grad înalt de satisfacție de relațiile cu partenerul, în mun. Bălți s-a înregistrat o pondere înaltă a persoanelor divorțate. Astfel, în rândul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani cei divorțați constituie 23.9%, iar în rândul femeilor – 15.1%. Totodată, circa 14% din bărbați și femei în vârstă de până la 35 de ani sunt divorțați.

Îmbinarea rolurilor profesionale și familiale deseori se asociază cu unele dificultăți. Astfel, fiecare a doua persoană (56.2%) în vârstă de 15-64 de ani încadrată în câmpul muncii a declarat că în ultimele 3 luni, de cel puțin câteva ori pe săptămână/lună, i-a fost greu să-și îndeplinească sarcinile în familie din cauza că petrece prea mult timp la lucru. Totodată, 22.9% au raportat că la serviciu erau prea obosite, din cauza treburilor casnice, ca să poată lucra eficient. Persistența distribuirii inechitabile a responsabilităților de îngrijire a copiilor între bărbați și femei reprezintă un impediment în valorificarea deplină a potențialului profesional al femeilor și realizarea intențiilor reproductive.

Sistemul de educație timpurie al mun. Bălți este destul de dezvoltat, la 100 de locuri revenind 96 copii înscriși (anul 2021). Copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani constituie 91.6%, iar cei până la 3 ani – 8.4%. Părinții antrenați în câmpul muncii sunt beneficiarii principali ai serviciilor de educație timpurie. Frecvența scăzută a utilizării serviciilor formale este specifică gospodăriilor sărace și persoanelor neangajate în câmpul muncii, ceea ce subminează dezvoltarea educațională a copiilor din familii social vulnerabile.

Bunăstarea materială și morală se menține prin suportul reciproc dintre generații, gradul de satisfacție de relațiile cu copiii sau părinții fiind destul de înalt. De ajutor financiar, cel mai frecvent, beneficiază tinerii de 15-34 de ani (19.6%) și persoanele în vârstă  (8.9%). Majoritatea populației (80.4%) împărtășește opinia că „copiii ar trebui să-i ajute financiar pe părinți, dacă aceștia se confruntă cu dificultăți financiare”. 

40.8% din populația mun. Bălți se consideră „foarte fericită sau oarecum fericită”, cu un ușor decalaj pozitiv în favoarea bărbaților (44.6%) comparativ cu femeile (39.1%). Printre persoanele tinere (15-34 de ani), ponderea celor „foarte fericite sau oarecum fericite” este cea mai mare (64.5%), scăzând odată cu înaintarea în vârstă până la 13.3% în grupa de 65-79 de ani.

Pentru a facilita valorificarea potențialului  diferitelor generații în condițiile scăderii continue a numărului populației mun. Bălți și creșterii ponderii populației vârstnice în totalul populației, politicile publice urmează să fie orientate spre:

• sporirea accesului familiilor cu copii la serviciile de educație timpurie, în special a celor din categoriile social vulnerabile, pentru facilitarea îmbinării de către părinți și copii a rolurilor profesionale și familiale și realizarea deplină a intențiilor reproductive; 
• atragerea investițiilor pentru crearea locurilor de muncă bine plătite, susținerea tinerilor în lansarea unor afaceri pentru preîntâmpinarea migrației de muncă;
• promovarea egalității de gen prin campanii de informare și sensibilizare a opiniei publice, având drept scop îmbunătățirea și creșterea gradului de satisfacție în cadrul relațiilor familiale, preîntâmpinarea divorțurilor;
• promovarea măsurilor ce țin de modul de viață sănătos, inclusiv în rândul persoanelor vârstnice, creșterea accesului persoanelor vârstnice la serviciile medicale de calitate întru asigurarea condițiilor pentru îmbătrânire activă și sănătoasă;
• consolidarea serviciilor de asistență socială, susținerea păturilor social vulnerabile, în special în rândul vârstnicilor solitari.

Descarcă studiul integral     Descarcă infograficul 

Acest studiu a fost elaborat cu suportul Ministerului Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova (MMPS), Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Fondului ONU pentru Populație (UNFPA Moldova) și nu prezintă în mod necesar punctul de vedere al UNFPA Moldova, SDC, MMPS sau oricărei dintre organizațiile afiliate.