În cadrul “Platformei de sprijin pentru Republica Moldova”, la prima conferință a donatorilor care s-a desfășurat în aprilie 2022 la Berlin, a fost anunțat un suport financiar important sub formă de împrumuturi și granturi din partea diverselor guverne, instituții financiare europene și internaționale, pentru atenuarea impactului negativ economic și social pe care l-a suferit Moldova ca urmare a crizei regionale de securitate. În iulie curent la București s-a desfășurat cea de a doua ediție a conferinței, unde s-a pus accentul pe consolidarea independenței energetice și asistența pentru reforme. În acest context în spațiul public au apărut mesaje de îngrijorare, atât sincere, cât și manipulative, față de capacitatea țării de a asuma noi datorii externe. Acest articol vine să examineze dacă asemenea temeri sunt justificate și să infirme principalele percepții nefondate care există la acest subiect. De asemenea, propunem un șir de recomandări pentru Guvern și creditori menite să asigure o contractare și o gestiune judicioasă a împrumuturilor externe.

Mitul #1: Datoria publică externă a Republicii Moldova este exagerată

Actualmente, datoria externă a sectorului public al Republicii Moldova nu este mare, comparativ cu alte țări din regiune și cu plafoanele recomandate de Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială (plafoanele sunt variabile în dependență de calitatea politicilor și a instituțiilor țării). Din contra, datoria externă a sectorului public este mai mică decât nivelul pe care Republica Moldova ar putea să-l asume fără să periclitize sustenabilitatea macro-financiară și denotă accesul scăzut al țării la finanțarea externă. Astfel, datoria externă a sectorului public (Guvernul, BNM, autoritățile publice locale și corporațiile publice) la 31.03.2022 a constituit 2 678 mil. dolari SUA (49 064 mil. lei) sau 19% ca raport la PIB (limita fiind de 55%). Raportul ei la exportul anual de bunuri și servicii a fost de 57% (limita fiind de 240%) (Figura 1).

Totodată, datoria internă a sectorului public a constituit 33 635 mil. lei sau 14% relativ la PIB. Astfel, datoria totală a sectorului public (internă și externă) a însumat 82 699 mil. lei sau 33% ca raport la PIB. Conform prognozei FMI din luna mai curent[1], către sfârșitul anului 2022 datoria totală a sectorului public va constitui 38% relativ la PIB, iar către sfârșitul anului 2023 – 41% (deci datoria externă a sectorului public va rămâne în continuare mult sub limita de 55%, chiar și luând în considerație toate împrumuturile externe anunțate).

Contractarea finanțării externe este nu doar posibilă, ci și necesară, având în vedere constrângerile legate de evoluția datoriei de stat interne. Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, valorile înregistrate pentru datoria totală de stat (a Guvernului) se încadrează în limitele stabilite prin programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)” . Cu toate acestea, sunt unele excepții. Una din excepții este datoria de stat cu rata dobânzii variabilă, care la 31.03.2022 a constituit 45.1% din totalul datoriei de stat, ceea ce depășește cu 0.1 puncte procentuale valoarea maximă aprobată (45%) și denotă prezența riscului de dobândă . Chiar dacă ratele dobânzii la valorile mobiliare de stat (VMS) pe 91 zile, 182 zile, 364 zile sunt fixe, ele sunt atribuite la datoria de stat cu rata dobânzii variabilă, pentru că, din cauza scadenței scurte, această datorie va fi refinanţată în fiecare an în condiţii noi de piaţă. Cealaltă excepție este perioada medie de maturitate pentru VMS emise pe piața primară, care a constituit 0.9 ani, fiind cu 0.3 ani mai scurtă comparativ cu valoarea minimă stabilită (1.2 ani). Aceasta denotă prezența riscului de refinanțare, cauza fiind emisiunea în volume mari a VMS preponderent pe termen scurt. Aceste devieri înseamnă că Guvernul ar trebui să reducă folosirea emisiunilor de VMS pe termen scurt ca sursă de finanțare și să se orienteze mai mult pe atragerea finanțării externe din partea instituțiilor financiare internaționale și guvernelor străine, care este de regulă pe termen lung.

Mitul #2: Serviciul datoriei publice externe este foarte costisitor

Dobânzile pe care Republica Moldova le plătește organizațiilor financiare internaționale sunt stabilite de obicei în condiții concesionale și sunt joase (sau chiar negative, dacă luăm în considerație și inflația). Astfel, rata medie implicită a dobânzii la datoria publică externă  a constituit, în ultimii ani, 1.2-1.6% anual, mai puțin decât rata medie de creștere economică (3-4% anual, cu excepția anului 2020), ceea ce înseamnă că posibilitățile noastre de deservire a datoriei publice externe cresc mai repede decât volumul deservirii (Figura 2). De asemenea, rata medie implicită a dobânzii la care statul se împrumută din exterior este mai avantajoasă decât rata medie a dobânzii la creditele în valută practicată pe piața internă a Republicii Moldova de către băncile comerciale (4-5% în ultimii ani). În total, deservirea datoriei publice externe, care include rambursări de principal și plăți de dobânzi, în ultimii ani constituie 5-6% din veniturile bugetului public național, mult sub nivelul critic de 23% recomandat de FMI și Banca Mondială pornind de la calitatea politicilor și a instituțiilor țării (Figura 3). Raportată la exportul de bunuri și servicii, deservirea datoriei publice externe reprezintă 5-7%, limita critică fiind de 21%. În final, costul propriu-zis al deservirii datoriei externe trebuie comparat și cu costul de oportunitate. Finanțarea externă este esențială pentru investițiile statului în infrastructură, educație, sănătate, protejarea mediului, stabilitatea macro-financiară, iar eșecul statului de a efectua astfel de investiții ne-ar costa mai mult pe plan economic și social decât deservirea datoriei publice externe.

Mitul #3: Sectorul public contribuie cel mai mult la datoria externă a Moldovei 

E adevărat că datoria externă a sectorului public, pe parcursul ultimilor doi ani, a crescut cu un ritm mai accelerat decât datoria externă a sectorului privat, din cauza necesităților de finanțare mai mari legate de gestionarea crizei pandemice (Figura 4). Totuși, datoria externă a sectorului public reprezintă mai puțin de o treime (30% la 31.03.2022) din datoria externă totală a Republicii Moldova. Datoria externă a Moldovei este determinată în cea mai mare măsură de finanțarea externă atrasă de sectorul privat (6.3 miliarde dolari SUA, la situația din 31.03.2022). În structura datoriei externe private, o pondere importantă (31%) îi revine creditării din cadrul investițiilor străine directe (creditării intragrup). Creditarea intragrup, în valoare de 1.9 miliarde dolari SUA, la rândul ei este determinată în mare parte de datoriile istorice raportate de agenții economici pentru importul de resurse energetice (0.6 miliarde dolari SUA).

Pentru a descoperi și celelalte mituri accesați analiza integral

 Descărcați analiza

 Urmăriți și materialul video de mai jos care vine cu o serie de explicații la subiect.

Analiza a fost realizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), cu suportul Fundației Soros Moldova.