Sectorul companiilor de stat, deși în scădere, rămâne unul important pentru economia Republicii Moldova. Astfel, în contextul unei eficiențe foarte modeste a companiilor de stat și a riscurilor macroeconomice pe care acestea le pot amplifica, mai cu seamă în contextul noilor realități, focusarea atenției pe companiile de stat devine una imperioasă. 

Eficiența redusă a companiilor de stat este asociată fenomenului de corupție din cadrul acestora. Documentul trece în revistă premisele sine qua non pentru asigurarea unei bune guvernanțe a companiilor de stat, face analiza decalajelor depistate la nivel legislativ și instituțional, și prezintă cazuri concrete a modului în care factorii de risc de corupție la nivel de stat și la nivel de companie prejudiciază interesul public. În context, documentul propune ca factorii cu potențial de generare a riscului de corupție să fie interpretați drept obstacole de integritate care necesită a fi eliminate. 

Principalele obstacole de integritate la nivel de stat sunt:

• Lipsa unei delimitări clare a rolurilor entităților implicate în administrarea companiilor de stat. Guvernul nu se limitează la definirea și actualizarea politicii de proprietate, dar se și implică activ și direct în administrarea companiilor de stat fapt ce creează premise de conflict de interese între rolul statului de administrare și cel de elaborare a politicilor publice.
• Lipsa unei politici de proprietate bine definite, care ar explica raționamentele de proprietate ale statului precum și lipsa mandatelor companiilor de stat și a consiliilor, creează numeroase premise de deturnare a patrimoniului public.
• Aranjamentul instituțional deficitar și capacitățile instituționale limitate ale Agenției Proprietății Publice (în contextul unui mandat foarte extins), ridică considerabil riscul unei administrări ineficiente a patrimoniului public. 
• Calitatea austeră a guvernanței corporative caracterizat prin lipsa de transparență în procesul de nominalizare a membrilor consiliilor și comisiilor de cenzori, lipsa membrilor independenți, lipsa unor criterii de evaluare a performanței consiliilor etc, determină un grad foarte redus de responsabilizare a consiliilor în fața cetățenilor.
• Nivelul redus de transparență împiedică realizarea bunei guvernanțe în cadrul companiilor de stat. Lipsa pe pagina electronică a companiilor de stat a informațiilor cu privire la remunerarea executivului, remunerarea membrilor consiliului, componența consiliului și a comisiei de cenzori, rapoartele de activitate ale consiliului, executivului, comisiei de cenzori, rapoartele de audit etc, reprezintă impedimente majore în transparentizarea și responsabilizarea actorilor implicați în administrarea companiilor de stat.

Principalele obstacole de integritate la nivelul companiilor de stat includ:

• Controlul intern fragil pe fundalul uni control extern quasi inexistent extinde grav oportunitățile de materializare a riscurilor de corupție și delapidării de fonduri. Lipsa comisiilor de cenzori în cadrul întreprinderilor de stat, precum și subordonarea și raportarea serviciilor de audit și control intern în exclusivitate directorului, face ca deciziile consiliului să comporte un grad sporit de risc pentru întreprindere și patrimoniul public gestionat de aceasta.
• Achizițiile problematice caracterizate printr-un grad redus de eficiență și transparență drenează resursele companiilor de stat fără să crească valoarea pentru întreprindere și societate. Evitarea achizițiilor prin semnarea acordurilor adiționale, precum și organizarea achizițiilor fără includerea acestora în plan sau fără justificarea necesității sau oportunității acestora, precum și desfășurarea achizițiilor prin proceduri ce nu asigură o participare largă a ofertanților, prejudiciază grav interesele companiilor de stat. 
• Administrarea ineficientă a patrimoniului public se materializează prin: nedarea în locațiune a activelor neutilizate în procesul de producție sau a terenurilor și imobilelor neutilizate, darea în locațiune la prețuri sub nivelul pieței, nerespectarea procedurilor de casare a bunurilor uzate etc. Administrarea ineficientă este responsabilă și de neîncasarea de către companiile de stat a unor venituri considerabile cu impact asupra defalcărilor la bugetul de stat. Nivelul înalt de creanțe compromise stimulate și de pasivitatea organului executiv în recuperarea acestora, prezintă un risc major de delapidare a fondurilor publice dar și o modalitate indirectă de creditare a agenților economici privați.
• Managementul contabil defectuos caracterizat prin nereflectarea adecvată în documentele contabile a activelor imobiliare și a celor funciare, neasigurarea ținerii documentației primare aferente datoriilor companiilor de stat, neformarea provizioanelor pentru creanțele compromise sau a concediilor nevalorificate de angajați etc.
• Angajarea netransparentă a personalului cu depășirea limitei aprobate în statele de personal sau fără organizarea concursurilor publice, cresc considerabil riscurile și costurile operaționale cu impact inclusiv asupra calității bunurilor fabricate și a serviciilor prestate.
• Plata nejustificată a primelor și premiilor, în contextul unei performanțe derizorii a companiilor de stat, reprezintă costul direct al managementului defectuos suportat de societate. 
• Nivelul redus de responsabilizare publică a companiei de stat condiționat de gradul redus de transparență și diseminare a informației la nivel de întreprindere. 

Eliminarea obstacolelor de integritate la nivel de stat prin: aprobarea politicii de proprietate a statului, îmbunătățirea guvernanței corporative, aprobarea și practicarea unor standarde înalte de transparență, eliminarea carențelor legislative și capacitarea Agenției Proprietății Publice va determina un cadru legal și instituțional mult mai robust în fața riscurilor de corupție. De cealaltă parte, atenuarea obstacolelor de integritate la nivel de întreprindere este posibilă prin: raportarea controlului și auditului intern către consiliul de administrație, profesionalizarea consiliilor companiilor de stat, fortificarea controlului extern, precum și consolidare responsabilizării publice a conducerii companiilor de stat prin asigurarea unui nivel înalt de transparență. 

În consecință, documentul arată că schimbarea abordării reactive - de identificare a riscurilor de corupție, pe una pro activă - de identificare și eradicare a obstacolelor de integritate reprezintă o schimbare de paradigmă ce ar permite societății civile și mass media să devină mult mai eficiente în creșterea presiunii exercitate asupra tuturor actorilor implicați în administrarea companiilor de stat.

Mai multe detalii și informație accesați în documentul integral

Descărcați studiul

Acest document a fost realizat cu suportul organizației NED (National Endowment for Democracy)