Republica Moldova trece printr-o fază de schimbări demografice intense. În condițiile unei rate scăzute a natalității și a emigrării intense Republica Moldova se confruntă cu 2 provocări majore: reducerea și îmbătrânirea populației. Trebuie de menționat că atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă este strâns corelată cu tendințele demografice. Îmbătrânirea populației creează noi provocări socio-economice care pot tempera implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Republica Moldova. În acest context, autoritățile publice trebuie să elaboreze politici care ar permite asigurarea unui nivelul de trai decent pentru populația vârstnică, fără a crea o povară excesivă asupra populației apte de muncă și fără a diminua din ritmurile de creștere economică.

Este evident că dinamica demografică are influențe majore asupra evoluțiilor economice. Pentru a evalua acest impact s-a utilizat o abordare teoretică bazată pe conceptul primului și celui de-al doilea dividend demografic. Acest model teoretic, la rândul său, are drept reper ideea „ciclului economic de viață”. Pentru a reprezenta ciclul economic se operează cu 2 profiluri: producători și consumatori. În general, pe parcursul vieții o persoană poate fi consumator net – copil sau vârstnic, a cărui venit din muncă este mai mic decât consumul,  sau producător net – adult cu vârsta aptă de muncă, a cărui venituri din muncă depășesc consumul.Astfel, din perspectiva ciclului economic, viața unei persoane poate fi divizată în 3 etape:

1. În copilărie persoanele nu au educația și abilitățile necesare pentru a se angaja și, respectiv, de a obține venituri din muncă. Drept urmare copiii sunt consumatori, iar consumul lor este finanțat din veniturile părinților sau din transferurile statului (de exemplu finanțarea educației publice);
2. Atunci când adulții sunt în vârstă aptă de muncă (vârstă productivă), aceștia obțin câștiguri din participarea în câmpul muncii, iar veniturile lor, de multe ori, depășesc consumul. În această perioadă maturii pot economisi și acumula active;
3. La bătrânețe, capacitatea de muncă a persoanelor scade, respectiv se reduc și veniturile din muncă, iar consumul este finanțat din economiile și activele acumulate anterior, din transferurile publice (pensii) și cele private.

Totodată, în economie există diferite instituții care asigură ca excedentul obținut de producătorii neți să fie transferat pentru a acoperi deficitul specific consumatorilor neți. De exemplu, statul prin intermediul impozitelor sustrage o parte din veniturile populației apte de muncă și finanțează o parte din consumul copiilor (oferirea serviciilor educaționale și a celor de sănătate) și a bătrânilor (achitarea pensiilor publice, furnizarea serviciilor de sănătate). Prin sistemele private de pensii se asigură finanțarea consumului vârstnicilor din contul economiilor făcute în perioada productivă a vieții. Fondurile private de pensii gestionează economiile făcute în perioada productivă a vieții, iar când persoanele ajung la bătrânețe economiile sunt returnează. La rândul său, pentru estimarea fluxurilor economice dintre generații se utilizează rezultatele obținute în baza estimării CNT.

Primul dividend demografic este determinat de creșterea populației cu vârsta aptă de muncă. În consecință numărul producătorilor crește în raport cu cel al consumatorilor. Însă odată cu trecerea timpului îmbătrânirea populației duce la scăderea ponderii  populației cu vârsta aptă de muncă, iar primul dividend demografic dispare. Totuși, chiar și îmbătrânirea populației poate oferi anumite oportunități. Astfel, apare al doilea dividend demografic, care este determinat de acumularea avuției, ce urmează să asigure consumul persoanelor în etate. La rândul său, activele acumulate pot avea un efect pozitiv asupra creșterii economice.

În baza acestui model s-a constatat că, dat fiind schimbările demografice, Republica Moldova, deja, a ratat primul dividend demografic. Astfel, numărul producătorilor va scădea mai rapid decât cel al consumatorilor. Această evoluție se va manifesta în următoarele 2 decenii, deși după 2027 dinamica negativă se va tempera. Pe de altă parte, vor apărea oportunități generate de manifestarea celui de-al doilea dividend demografic. Mai mult, deoarece efectele negative asociate pierderii primului dividend demografic vor fi depășite de influențele pozitive aferente celui de-al doilea dividend demografic, rezultatul net va fi unul pozitiv fapt care va crea oportunități pentru creșterea economică.

Pentru a favoriza dinamica economică e nevoie ca prin politicile publice să fie abordate influențele determinate de ambele dividende demografice. De exemplu, în cazul politicilor ocupaționale, ar fi binevenit de extins posibilitățile de menținere la lucru a persoanelor care au depășit vârsta de pensionare, în cazul în care vârstnicii doresc să-și continue activitatea, iar starea sănătății lor este satisfăcătoare. Aceste măsuri ar duce la sporirea veniturilor din muncă a vârstnicilor și ar determina reducerea decalajului dintre consum și veniturile din muncă. Totodată, s-ar extinde perioada în care adulții sunt producători neți și ar crește numărul de producători neți ceea ce în consecință ar duce la diminuarea efectelor asociate pierderii avantajelor oferite de primul dividend demografic. Pentru a spori oportunitățile generate de cel de-al doilea dividend demografic e nevoie de diversificat posibilitățile de investire a economiilor, ceea ce ar favoriza acumularea activelor și, implicit, ar determina majorarea stocului de capital. O altă direcție importantă de politici se referă la promovarea unui set amplu de reforme ce ar stimula creșterea randamentului capitalului, ceea ce ar dinamiza creșterea economică și ar spori beneficiile aferente acumulării capitalului. 

Descarcă studiul     Infografic (ro)     Infografic (en)

Studiul “Analiza dividendelor demografice ale Republicii Moldova” este elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități: Politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova” implementat de către Fondul ONU pentru Populație cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare şi în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Conturile Naționale de Transfer au fost calculate de Valeriu Prohnițchi, Director de program, Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”.