Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) este cea mai importantă sursă de venituri fiscale la Bugetul Public Național (BPN) al Republicii Moldova. Conform datelor pentru anul 2021, ponderea TVA era de circa 33% din totalul veniturilor BPN. Codul Fiscal prevedere cote diferențiate ale TVA: cota standard este de 20%, dar la majoritatea produselor agricole se aplică 8%. Mai este aplicată și cota de 12% la serviciile de cazare și alimentație publică.

Aplicarea unor cote diferențiate pe același lanț valoric, combinată cu numărul mare de excepții și tratamente speciale referitoare la deductibilitatea TVA creează breșe în fluxul fiscal. Majorarea ratei TVA la produsele agricole ar putea fi văzută ca soluție pentru înlăturarea unora dintre aceste breșe. O întrebare esențială, în acest sens, este legată de impactul sistemic al unei eventuale majorări a cotei TVA asupra produselor agricole.

Această notă analitică își propune să evalueze impactul sistemic al unui șoc ipotetic cauzat de majorarea ratei efective a TVA pentru produsele agricole. Subliniem diferența dintre rata efectivă și rata prevăzută de Codul Fiscal. Datele atestă diferențe substanțiale între cotele legiferate și cele efectiv aplicate, reflecție a unor decalaje fiscale mari (Budianschi, Lupusor, Fala, & Morcotilo, 2014). Diferența este explicată, inter alia, de efectul cumulativ al diferitor reguli aplicate de-a lungul lanțului valoric, precum și de evaziune. Acest studiu operează cu rate fiscale efective.

Accentul în analiză este pus anume pe impactul sistemic, de echilibru general, și nu doar pe efectele de primă rundă. Efectele de primă rundă ar putea să arate că majorarea TVA are impact pozitiv asupra bugetului. Autorul își propune o analiză mai cuprinzătoare care să arate impactul asupra producției ramurale, PIB-ului în ansamblu, consumului populației, prețurilor relative, competitivității exporturilor, precum și asupra diferitor componente ale sistemului bugetar. Merită subliniat faptul că în evaluarea impactului sistemic contează atât efectele macro- și mezoeconomice (PIB, producție, ocupare), cât și efectele redistributive.

Pentru a asigura o capacitate mai înaltă de rezoluție a modelului, autorul a compilat o MCS foarte detaliată, o serie de procese economice (producția, consumul final, etc.), fiind dezagregate la nivel regional / teritorial.

Întrebările concrete la care răspunde studiul dat sunt următoarele:

• Care este impactul majorării ratei TVA la produsele agricole asupra producției la nivel de activități de producție? Care sunt sectoarele cele mai afectate și care este impactul asupra PIB-ului?
• Care este impactul asupra consumului final al gospodăriilor populației? Din punct de vedere geografic, care sunt teritoriile care riscă să suporte consecințe mai mari?
• Are majorarea cotei TVA un impact esențial asupra veniturilor bugetului public național? Care componente ale sistemului bugetar riscă să sufere pierderi mai mari?

Răspunsul la aceste întrebări vine într-un cadru conceptual care compară evoluția economică în cazul unui șoc cu evoluția economică în scenariul de bază (BAU – din engleză, Business-as-Usual). Impactul unui șoc sistemic trebuie evaluat anume în acest cadru de referință și nu prin comparația temporală ante-șoc - post-șoc.

Descarcă nota analitică integral