Republica Moldova este un exemplu clasic al unei țări netto-importatoare de energie. Producția locală acoperă mai puțin de un sfert din consumul brut. Orice șoc major în volumul sau prețul livrărilor externe de resurse energetice are efecte economice directe și imediate. Vulnerabilitatea este amplificată de faptul că anumite tipuri de resurse energetice provin dintr-o singură sursă – de exemplu, gazul natural este importat integral din Rusia.

Această notă analitică își propune să evalueze impactul sistemic al șocului cauzat de scumpirea gazelor importate din Federația Rusă la sfârșitul anului 2021. Accentul este pus anume pe impactul sistemic, de echilibru general, și nu doar pe efectele de primă rundă. Astfel, autorul își propune să determine impactul asupra producției și ocupării ramurale, PIB-ului în ansamblu, consumului populației, prețurilor relative, competitivității exporturilor etc. și să determine modalitatea prin care economia se adaptează la noua realitate. În evaluarea impactului sistemic contează atât efectele macro- și mezoeconomice (PIB, producție, ocupare), cât și efectele redistributive (cine și cât beneficiază / pierde de pe urma unui șoc).

În ansamblu, este clar că scumpirea gazului comportă consecințe negative pentru economie și pentru societate, cel puțin pe termen scurt. Totuși, autorul și-a propus să răspundă la o serie de întrebări concrete:

• Care este impactul scumpirii gazului asupra producției la nivel de activități de producție? Care sunt sectoarele cele mai afectate? PIB-ul, în ansamblu, cum se modifică?
• Care este impactul asupra consumului final al gospodăriilor populației? Din punct de vedere geografic, care sunt teritoriile care riscă să suporte consecințe mai mari?
• Are scumpirea gazului un impact esențial asupra veniturilor bugetului public național? Care componente ale sistemului bugetar riscă să sufere pierderi mai mari?
• Ce impact produce scumpirea gazului asupra competitivității și asupra comerțului internațional al Republicii Moldova?
• Care este impactul sistemic al politicilor compensatorii ale Guvernului?

Răspunsul la aceste întrebări vine într-un cadru conceptual care compară evoluția economică în cazul unui șoc cu evoluția economică în scenariul de bază (BAU – din engleză, Business-as-Usual). Impactul unui șoc sistemic trebuie evaluat anume în acest cadru de referință și nu prin comparația temporală ante-șoc - post-șoc.

Rolul gazelor naturale în economia Republicii Moldova

Creșterea economică este însoțită de creșterea consumului de energie. În virtutea creșterii economice din ultimele două decenii, consumul de energie în Republica Moldova a crescut. Totuși, după cum arată datele pentru perioada anilor 2010-2020 (Figura 1), economia a crescut cu ritmuri mai înalte (2,9% în medie anuală) decât consumul de energie (0,9%). Această decuplare a creșterii de la consumul de energie atestă obținerea unor câștiguri substanțiale de eficiența energetică în ultimul deceniu. Câștigurile trebuie consolidate, atât pentru a limita amprenta de mediu a economiei moldovenești, cât și pentru a reduce vulnerabilitatea sistemică.

Figura 1. Consumul fizic de energie și Produsul Intern Brut în prețuri comparabile, anul 2010=100%

Surse: Biroul National de Statistica al Republicii Moldova și calculele autorului

Descarcă nota analitcă integral