În Republica Moldova, vulnerabilitățile care caracterizează anumite grupuri de persoane constituie o provocare majoră, în contextul lacunelor unui sistem de protecție socială ajustat necesităților specifice acestor grupuri. Din cauza impactului negativ al crizei pandemice din anul 2020, vulnerabilitățile sociale s-au aprofundat semnificativ și au inclus în sine un număr mai mare de grupuri potențial vulnerabile, din cauza restricțiilor impuse pentru evitarea răspândirii virusului SARS-Cov-2.

În mod particular, femeile, care și până la criza pandemică, constituiau un grup vulnerabil major, caracterizat printr-o serie de necesități specifice, s-au confruntat și se confruntă în continuare cu și mai multe provocări decât până la criza pandemică. Fenomenul COVID-19 a scos la iveală defectele și punctele slabe ale politicilor publice în ceea ce privește susținerea grupurilor vulnerabile, care au fost puse în fața unor provocări și mai mari iar acest lucru s-a reflectat și în abilitatea sistemului de a răspunde eficient situațiilor de criză atunci când vorbim despre sistemul de protecție socială și economică a acestor categorii și grupuri de persoane.

În același timp, la aproape doi ani de la la pandemie, încă nu există strategii sau acțiuni guvernamentale post-criză pe termen mediu și lung disponibile. Moldova continuă să fie una dintre țările cele mai afectate din Europa și în prezent nu există previziuni clare sau previziuni cu privire la cât timp va dura țării să se redreseze economic, social și cum să se asigure că cei mai vulnerabili nu devin și mai grav. afectați. Este necesar să existe un set clar de acțiuni pentru a asigura răspunsul la cele mai actuale nevoi ale acestora, mai ales în documentele bugetare.

Astfel, în acest document ne propunem să facem o analiză a cheltuielilor bugetului de stat 2021 din perspectiva de gen, dar și a vulnerabilitățlor și dacă Bugetul de Stat pentru anul 2022, a corectat erorile anului precedent. Constatările și concluziile se vor baza pe partea de evaluare a nevoilor, care la rîndul său se bazează pe toate datele disponibile primare și secundare (rapoarte oficiale, rapoarte umbră, studii și evaluări efectuate de donatori, agențiile de implementare și organizațiile societății civile).

Capitolul de recomandări se va adresa principalului beneficiar al proiectului, Ministerul Finanțelor, și va fi axat pe aspecte ce pot fi îmbunătățite în ceea ce privește efectuarea planificării bugetare pentru a răspunde cât mai rapid posibil pentru a evita o înrăutățire ulterioară a situației economice și economice. statutul social al grupului vulnerabil și cum să se permită oportunități de implicare activă a acestora în ceea ce privește participarea sensibilă la gen în procesul bugetar.

Descărcați analiza    Descărcați infografic

Acest document a fost întocmit cu sprijinul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare și Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, Sida. Conținutul acestui raport este exclusiv responsabilitatea autoarei/autorilor și nu împărtășește sau reflectă neapărat punctele de vedere și interpretările Agenției Austriece pentru Dezvoltare și Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, Sida.