Republica Moldova este un stat cu puține bogății ale subsolului, cel puțin la nivelul actual de cercetare. În consecință, Republica Moldova nu deține un sector extractiv cu o pondere importantă în structura economiei. Totodată, fără acest sector ar fi dificil să se acopere necesitățile de aprovizionare a populației și întreprinderilor cu locuințe, clădiri și alte elemente de infrastructură. Pe de altă parte, dacă ținem cont de faptul că pentru Republica Moldova solul și clima reprezintă tradițional resursele fundamentale pentru trai și economie, atunci modul în care se efectuează exploatarea resurselor minerale utile este foarte important.
Obiectul acestei analize sunt doar resursele minerale utile larg răspândite (nisip, argilă, piatră de construcție, nisip argilos şi argilă nisipoasă, etc). Respectiv, petrolul, gazele naturale, combustibili solizi nu au fost cuprinse în acest studiu.
Prezenta lucrare vine să readucă în discuțiile publice subiectele fundamentale ce țin de sectorul extractiv, așa cum ar fi rolul acestui sector în economia țării, care sunt problemele create de acest sector, care sunt veniturile publice de pe urma cedării (vânzării) resurselor minerale, modalitățile de atribuire a perimetrelor de subsol și alte subiecte conexe. Astfel, lucrarea cuprinde patru capitole de bază și un capitol de concluzii și recomandări generale. De asemenea, fiecare capitol se finalizează cu concluzii și recomandări punctuale cu referire la subiectul analizat în capitolul respectiv.
Primul capitol este destinat rolului sectorului extractiv în economia națională, debutând cu o scurtă introducere privind situația rezervelor minerale utile. După care este prezentată o analiză a sectorului după contribuția sectorului la valoarea adăugată brută totală, indicii volumului de producție și valoarea producției, principalii indicatori economici și financiari ale întreprinderilor din sector. De asemenea, este analizat volum comerțului extern și poziția Moldovei în Indicele Contribuției Sectorului Minier evaluat la nivel internațional.
Cadrul instituțional și de reglementare a subsolului este prezentat în capitolul doi. Acesta cuprinde analiza rolului și responsabilităților autorităților implicate în procesul de gestiune și reglementare a sectorului și statutul modificării actelor normativi aferente sectorului. Principalul accent este pus pe analiza modului în care are loc atribuirea în folosință a subsolului, având la bază prevederile legale, procesul de atribuire și responsabilitățile actorilor implicați în acest proces.
În capitolul trei este prezentată o analiză a veniturilor și cheltuielilor publice aferente resurselor minerale. Astfel, pentru identificarea eventualelor inconsistențe în gestionarea sectorului este efectuată o analiză a sistemului de impozite și plăți a resurselor minerale utile. Principalul accent este pus pe analiza taxelor pe resursele minerale utile, acestea fiind și principala sursă de venituri la bugetul public național aferentă resurselor minerale utile. De asemenea, este prezentată și o scurtă analiză a cheltuielilor din bugetul de stat pentru acest sector.
Capitolul patru este dedicat în întregime problemelor de mediu și durabilității exploatării resurselor minerale. Prin exemplele aduse, se arată modalitățile prin care este afectat mediul și impactul deseori iremediabil asupra acestuia în urma activităților miniere. De asemenea, ținând cont de consumul resurselor minerale în ultimii ani și rezervele cunoscute ale acestora, în capitol sunt prezentate estimări privind perioada de epuizare pe tipurile de minerale utile.
