Anul 2023 a marcat o etapă istorică nouă pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, odată cu recomandarea Comisiei Europene privind începerea negocierile de aderare. Prin urmare, Moldova se află într-un punct istoric de cotitură, când are șansa veritabilă de a valorifica pe deplin creditul de încredere oferit de Uniunea Europeană. Prioritatea zero în acest sens este fortificarea autorităților publice prin stabilirea unor salarii mai mari, cuplate la mecanisme de bună guvernanță, în paralel cu îmbunătățirea substanțială a mecanismelor prin care statul implică la modul practic societatea civilă în procesul decizional. Fără îmbunătățiri reale în aceste două domenii critice, procesul de integrare europeană a țării va rămâne de conjunctură, fiind mai curând unul lent și cu numeroase oportunități ratate. Acestea sunt câteva dintre concluziile Raportului de Stare a Țării 2023 (RST) elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în colaborare cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și lansat pe 12 decembrie, în cadrul Conferinței Anuale Internaționale MACRO 2023, ajunsă la cea de-a XI-a ediție.

„Integrarea europeană este contextul corect în care trebuie să se dezvolte economia Republicii Moldova, contextul care oferă perspectivă de creștere și dezvoltare pozitivă. Sperăm că vom avea săptămâna aceasta o decizie pozitivă la summitul UE privind deschiderea negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina”, a declarat Felix Hett, reprezentantul FES în Ucraina și Republica Moldova, în deschiderea Conferinței MACRO 2023.

Potrivit autorilor Raportului de Stare a Țării 2023, economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice care nu permit o convergență mai accelerată în raport cu țările din regiune. Deși decalajul de dezvoltare economică dintre Republica Moldova și țările Europei Centrale și de Est se îngustează gradual, ritmul este destul de lent. PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat ca PPC) a crescut de la 30% din media țărilor ECE în anul 2010 la 36% în 2022. Totodată, aceștia susțin faptul că după recesiunea economică din 2022, economia urmează să revină pe pantă de creștere, însă cu ritmuri prea lente. De fapt, anul 2023 va fi primul, din ultimele două decenii, când creșterea nu va fi suficientă pentru a compensa pierderile din recesiunea anului precedent. Pentru anul 2023, autorii prognozează o creștere a Produsului Intern Brut de doar circa 3,3%, acesta fiind propulsat de creșterea compensatorie în agricultură de circa 30%, pe fundalul unui an agricol relativ favorabil., iar în  2024, economia va crește cu doar 2,6%, fiind sub potențialul său, din cauza cererii interne și externe slabe și a incertitudinii mari.

„Recuperarea economică lentă din 2023-2024 confirmă necesitatea creșterii și valorificării mai plenare a potențialului de creștere economică, cu accent pe sporirea intermedierii financiare a băncilor și facilitarea accesului la creditul bancar pentru dezvoltare, integrarea pe piața muncii a populației economic inactive, reforma companiilor de stat și eficientizării instrumentelor prin care statul acordă sprijin sectorul privat (în special, cum se acordă subvențiile în agricultură sau facilitățile fiscale).” a subliniat Adrian LUPUȘOR, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

O altă constatare cheie a Raportului de Stare a Țării vizează potențialul neexplorat al pieței muncii, unde se înregistrează una dintre cele mai mari rate de inactivitate economică, în paralel cu creșterea deficitului de forță de muncă. Problema lipsei forței de muncă este semnalată din ce în ce mai des de către angajatori. Deficitul forței de muncă este determinat inclusiv de o rată de ocupare foarte scăzută, circa 42% (în 2022), mult mai inferioară mediei țărilor din regiune (circa 60%). În același timp, conform calculelor Expert-Grup, în următorii ani se estimează că decalajul dintre cererea și oferta forței de muncă se va adânci și mai mult și va ajunge la circa 25%.

 „Dezvoltarea europeană este direcția corectă în care trebuie să se miște Republica Moldova. Suntem conștienți că odată ce am ales integrarea europeană, nu am pornit pe o cale ușoară – este un mediu în care avem de concurat cu țări și companii care au tradiții de sute de ani și un grad ridicat de dezvoltare”, a declarat Viorel Garaz, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova.

Statul de drept slab continuă să submineze perspectivele unei dezvoltări economice mai semnificative și mai dinamice pe termen lung. Ratingurile internaționale relevă îmbunătățiri în perceperea nivelului de corupție și a cadrului pentru inovații, dar și o înrăutățire a nivelului de libertate economică. Republica Moldova figurează printre performerii ultimei ediții a Indicelui de Percepere a Corupției, realizat de Transparency International, cu o creștere de șapte puncte a indicelui în perioada 2019-2022 și un salt în clasament de la locul 120 la locul 91 în anul 2022, un alt aspect important subliniat de către autorii raportului.

„Cea mai importantă lecție pe care a învățat-o UE din experiența pandemiei este puterea dialogului, organizarea consultărilor cât mai ample cu societatea civilă despre cum sunt cheltuite fondurile de stat și fondurile europene. Nu putem vorbi de reforme dacă oamenii nu le înțeleg și nu participă la dialog. La nivel european aceste discuții nu sunt abstracte, ci arată o legătură puternică dintre nevoile oamenilor și țărilor și răspunsurile pe care UE le generează”, a declarat Tana Foarfă, directoare executivă Europuls, consilier pe politici economice, monetare și fiscale în Parlamentul European.” Tana Foarfă a mai spus că luni, 11 decembrie, la Strasbourg a fost adoptat noul cadru de guvernanță economică a UE, cu lecții învățate după pandemie, dar și lecții pentru Republica Moldova despre cum se poate sincroniza mai bine cu tendințele de la nivel european.Cea mai mare inovație este că fiecare țară va fi obligată să prezinte o traiectorie de cheltuieli pe 4 ani și care vor fi măsurile finanțate, iar prioritățile vor fi raportate la direcțiile principale de dezvoltare a UE.Chiar dacă nu este stat membru, Republica Moldova va trebui să facă și ea acest exercițiu, pentru a arăta transparență și a demonstra creștere stabilă. Odată ce țara se sincronizează cu tendințele din UE, cu atât mai simple vor fi negocierile ulterioare.

„Forța de muncă este o provocare pentru toate țările din regiune. În Republica Moldova avem suficientă forță de muncă, dar calitatea acesteia nu corespunde cerințelor. Forța de muncă se află în rural, în sate, iar locurile de muncă – în oraș. Pe de altă parte, ce cere angajatorul nu corespunde cu pregătirea oamenilor. La Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (AOFM) 65-67 la sută din cei care caută de lucru nu au o specializare sau o meserie”, a declarat Sergiu Sainciuc, vice-președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

„Pentru a se putea gândi la soluții pentru piața muncii, Republica Moldova trebuie să facă prioritar două lucruri: să pună la punct partea de date, de colectare de informații și să reformeze educația”, a declarat Dr Matloob Piracha, lector superior în economie la Școala de economie a Universității din Kent, Marea Britanie.

Reieșind din constrângerile menționate în cadrul conferinței și raportului, autorii au concluzionat faptul că, economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice, care nu permit o convergență mai accelerată în raport cu țările Europei Centrale și de Est. Forța de muncă în scădere, volumul redus de investiții în tehnologii și inovații, sofisticarea slabă a produselor naționale și problemele permanente legate de concurență și de acces la finanțare sau chiar efectele schimbărilor climatice determină o competitivitate redusă a antreprenorilor autohtoni în raport nu doar cu piețele externe, dar și în cadrul pieței interne. Mai mult ca atât, seria de crize din ultima perioadă denotă faptul că economia națională și antreprenorii locali sunt cu mult mai vulnerabili în fața șocurilor. Subsecvent, intervențiile de politici sunt mai degrabă reactive decât proactive, menite mai mult să stabilizeze situația pe moment, decât să pună bazele unei dezvoltări pe termen lung. Prin urmare, în vederea pregătirii economiei naționale pentru o integrare mai aprofundată în economia Uniunii Europene, Republica Moldova are nevoie de o viziune nouă asupra modului de a stimula potențialul economic, având ca obiectiv să facă economia mai rezistentă, mai incluzivă și mai conectată la tendințele regionale și globale.

Accesați Raportul de Stare a Țării 2023    Prezentări din cadrul conferinței

Urmăriți înregistrarea video a evenimentului:

Galeria de poze:

Raportul de Stare a Țării este o publicație anuală, care reprezintă o viziune integrată asupra dezvoltării țării. Raportul este elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în colaborare cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și este lansat tradițional în cadrul Conferinței Anuale Internaționale MACRO. Publicația se află în acest an la cea de-a 12-a ediție. 

„Expert-Grup” este un centru analitic (eng.: think-tank) specializat în cercetări economice și analize de politici publice. A fost fondat în 1998, iar activitatea de cercetare a început-o în 2006. Ne poziționăm ca o organizație neutră din punct de vedere politic și ideologic și nu reprezentăm interese economice, corporative sau politice.

Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) este o fundație politică social-democrată germană, al cărei scop este promovarea democrației, păcii, înțelegerii și cooperării internaționale. FES își îndeplinește mandatul în spiritul democrației sociale și se dedică dezbaterilor publice pentru identificarea soluțiilor social-democrate la problemele actuale și viitoare ale societății.