CHIȘINĂU // Septembrie 2015 a marcat un an de la punerea în aplicare a acordului comercial ZLSAC (Zona de Comerț Liber Cuprinzător și Aprofundat) dintre Moldova și UE, iar rezultatele implementării acestuia au fost afectate de problemele economice și politice din Republica Moldova, conform unui raport publicat astăzi de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, autor Ana Popa.

Cu toate acestea, evoluția exporturilor către UE este mult mai stabilă decât în alte regiuni. Dacă volumul total al exporturilor Republicii Moldova a scăzut cu 14,8% între august 2014-septembrie 2015, față de aceeași perioadă a anului trecut, atunci exporturile către UE au scăzut cu doar 1,4%. Mai mult decât atât, contrar opiniei euroscepticilor, exporturile de bunuri agroalimentare către UE a crescut cu 10,8%, compensând parțial scăderea exporturilor către alte destinații, în special către Rusia, unde scăderea  constituit circa 73%.

De asemenea, creșterea volumului exporturilor produselor scutite de taxele vamale a depășit așteptările, iar în cazul strugurilor, prunelor și orzului, volumul exporturilor a înregistrat o creștere de până la cinci ori. Totuși, volumul exporturilor de produse industriale non-alimentare în UE a scăzut cu 6,9% - o rată semnificativ mai mică comparativ cu reducerea exporturilor către CSI și alte țări. Astfel, UE și-a consolidat poziția de destinație principală pentru exporturile din Republica Moldova, ponderea acestor crescând de la 51% înainte de ZLSAC la 59% după primul an de implementare a Acordului.

Pe lângă majorarea volumului exporturilor către UE, produsele moldovenești au ajuns și pe noi piețe: Spania, Suedia și Bulgaria - pentru struguri, Bulgaria și Suedia - pentru mere, Republica Cehă - pentru grâu, Cipru, Grecia și Letonia - pentru orz, Letonia - pentru zahăr.

Mai mult decât atât, în pofida temerilor că implementarea ZLSAC va duce la o „invazie” a produselor UE pe piața locală, importurile produselor UE către Moldova au scăzut cu 16,4%. Deși cu siguranță, acest fenomen a fost determinat inclusiv și de cererea internă stagnantă din această perioadă, de deprecierea monedei naționale, care a generat creșterea prețurilor la bunurile de import, dar și de surplusul de producție autohtonă, interzisă pe piața din Rusia.

Concluzionând rezultatele ZLSAC după primul an de implementare, Ana Popa, director program la Expert-Grup și autor al studiului, a declarat: „Primele efecte pe termen scurt ale ZLSAC asupra comerțului cu bunuri au fost pozitive pentru Republica Moldova. Însă pentru a profita pe deplin de ZLSAC, pe termen mediu și lung, Moldova trebuie în continuare să depună efort major pentru implementarea integrală a recomandărilor din Agenda de Asociere, să finalizeze reforma instituțională în domeniul siguranței produselor alimentare și să identifice în continuare noi piețe de desfacere în cadrul UE pentru produsele moldovenești”.

Descarcă publicația

Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului ,,Înțelegerea Acordurilor de Asociere ale UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) cu Ucraina, Moldova și Georgia" , condus de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) la Bruxelles, în parteneriat cu Expert-Grup (Moldova), Institutul de Cercetare Economică și Consultanță Politică (Ucraina) și centrul de consultanță ,,Reformatics” (Georgia), cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (SIDA). Opiniile exprimate în acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere CEPS și SIDA.