CHIȘINĂU // În ultimii doi ani, volumul resurselor dedicate întreținerii drumurilor a înregistrat o creștere semnificativă, de la 1,033 miliarde lei în 2012 la 1,366 miliarde în 2014. O creștere atât de rapidă a Fondului Rutier a devenit o provocare pentru utilizarea eficientă a resurselor, ridicând probleme privind capacitatea instituțională, dar și cea a pieței de a face față acestei creșteri rapide, mai ales în condițiile unei lipse de transparență, planificare defectuoasă și decizii arbitrare care au loc în Fondul Rutier.

Republica Moldova înregistrează o cotă impresionantă a Fondului Rutier în Bugetul de Stat și în PIB, în 2013 ajungând aproape de 5,5% din Bugetul de Stat (BS) și peste 1.2% din PIB, față de până la 1% din PIB bani dați de alte țări cu o rețea de drumuri mai dezvoltată și cu o capacitate de plată pentru aceste drumuri mai mare.

Principalele probleme ce țin de activitatea Fondului Rutier sunt legate de (i) planificarea defectuoasă a veniturilor, ceea ce duce la neîncasarea a cel puțin 4 milioane de lei anual; (ii) de modul arbitrar de alocare a resurselor din Fondul Rutier, deciziile de efectuare a lucrărilor având mai degrabă un caracter politic decât să reflecte interesul public a cât mai multor cetățeni; (iii) de lipsa de transparență a activității Fondului Rutier, care publică rapoarte de activitate prea sumare și fără o argumentare clară a modului cum au fost cheltuiți banii, efect care se traduce într-un proces de achiziții cu grave probleme la capitolul concurență, eficiență, dar și (iv) calitatea lucrărilor efectuate.

Astfel, la studierea contractelor de lucrări finanțate din Fondul Rutier, am descoperit că pentru o bună parte dintre acestea, au fost semnate acorduri de majorare a sumelor contractelor până la 29% față de suma inițială, cu mici excepții, termenul de executare al lucrărilor a fost modificat de la 5 luni la 17 luni mai mult față de perioada de executare inițial stabilită, iar termenul de garanție micșorat comparativ cu termen minim prevăzut în documente de licitație: de la 3 ani – la 6 luni; de la 5-6 ani la 1 an.

În același timp, continuă practica utilizării contrar destinației a mijloacelor din Fondul Rutier. Exemple clare în acest sens este construcția străzilor din cartierul nou din satul Nemțeni, Hîncești, în valoare de 22 milioane lei, sau a zidului de protecție împotriva zgomotului, amplasat pe șoseaua Hîncești, Chișinău, în valoare de 3,3 milioane de lei.

În acest condiții, studiul concluzionează că existența Fondului Rutier, în forma sa actuală, nu este necesară, iar finanțarea sectorului de drumuri și a mentenanței poate avea loc în cadrul aranjamentelor bugetării pe programe.

Atribuirea lucrărilor de reparație de către Administrația de Stat a Drumurilor , întreprinderilor „SA. Drumuri”, pune probleme ce țin de valoarea lucrărilor efectuate, calitatea acestora și garanțiilor de bună execuție, activitatea acestor întreprinderi este departe de standardele de care are nevoie societatea.

Procesul de alocare a banilor pentru efectuarea lucrărilor de reparație și întreținerea drumurilor din regiuni, este și el unul neclar. Astfel, din cele 400 milioane de lei dedicați drumurilor locale, cele mai mari alocații au revenit localităților din raioanele Strășeni (7,4%), Hîncești (5,3%), Soroca (5,2%), Ialoveni (4,9%), Călărași (4,3%) și Cimișlia (4,3%), iar pentru cele 140 localități beneficiare de mijloace, din cele 6 raioane au fost alocate circa 31% din suma totală a mijloacelor Fondului Rutier, prevăzut pentru reparația drumurilor și străzilor din intravilanul localităților. Calitatea lucrărilor efectuate a fost și ea una cel puțin îndoielnică.

Descarcă raportul

Raportul a fost elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public” finanțat de Fundația Soros-Moldova.